1. Matriarhatul preistoric (până în mileniul 3 î.Hr.)

În primele societăți umane, care erau în mare parte comunități de vânători-culegători, femeile dețineau un rol central. Aceste societăți erau matriliniare, iar femeile aveau o influență majoră în organizarea socială și economică. Ele gestionau resursele de hrană, iar statutul lor social era adesea egal cu cel al bărbaților.

• Factorii principali: Lipsa proprietății private, rolul crucial al femeilor în reproducere și în gestionarea gospodăriei.

Concluzie

Societățile preistorice erau mai echilibrate din punct de vedere al genurilor, dar această egalitate s-a schimbat dramatic odată cu apariția agriculturii.

---

2. Tranziția către patriarhatul agrar (aproximativ 3000 î.Hr. – 1500 î.Hr.)

Odată cu dezvoltarea agriculturii în mileniul 3 î.Hr., structurile sociale au început să se schimbe. Pământul și resursele agricole au devenit bunuri valoroase, iar bărbații, care se ocupau în mare parte de muncile grele legate de pământ, au dobândit controlul asupra resurselor și, implicit, asupra deciziilor economice și politice.

• Exemplu: Primele civilizații agricole, precum Mesopotamia și Egiptul antic, au început să adopte structuri de putere patriarhale, în care moștenirea era transmisă pe linie paternă.

Concluzie

Revoluția agrară a adus schimbări sociale majore, favorizând o societate patriarhală dominată de bărbați, care au controlat resursele și puterea politică.

---

3. Consolidarea patriarhatului în civilizațiile clasice (1500 î.Hr. – 500 d.Hr.)

În Grecia antică și Roma, patriarhatul s-a consolidat ca model normativ. Societățile erau structurate ierarhic, iar bărbații dețineau toată puterea politică și juridică. Femeile aveau puține drepturi legale, fiind excluse din viața politică și reduse la roluri domestice.

• Exemplu: În Grecia antică, femeile nu aveau drept de vot, iar rolul lor era limitat la gestionarea gospodăriei.

Concluzie

În civilizațiile clasice, patriarhatul a devenit norma, limitând drastic drepturile femeilor și impunându-le roluri strict domestice.

---

4. Patriarhatul medieval (500 – 1500 d.Hr.)

Evul Mediu a consolidat și mai mult patriarhatul, cu influența puternică a Bisericii și a normelor feudale care subordonau femeile în aproape toate aspectele vieții. Femeile erau văzute ca proprietatea bărbaților, fie ca soții, fie ca fiice, și aveau foarte puține drepturi legale sau economice.

• Exemplu: În această perioadă, căsătoriile erau aranjate, iar femeile erau considerate parte din proprietatea familiei bărbatului.

Concluzie

Feudalismul și Biserica au întărit patriarhatul, privindu-le pe femei ca proprietate a bărbaților, limitându-le drepturile și libertățile.

---

5. Renașterea și Iluminismul (1500 – 1800 d.Hr.)

Deși aceste perioade au adus progrese semnificative în știință și filozofie, femeile au continuat să fie marginalizate. În Renaștere, rolurile lor erau limitate la viața domestică, iar în Iluminism, deși au existat discuții despre drepturile omului, femeile nu erau considerate parte din sfera politică.

• Exemplu: Femeile nu aveau acces la educație formală sau la poziții de autoritate, cu excepții rare.

Concluzie

Deși Renașterea și Iluminismul au adus schimbări importante, femeile au rămas marginalizate și excluse din sfera publică și politică.

---

6. Lumea modernă și persistența inegalităților de gen (1800 – prezent)

Începând cu revoluția industrială și până în prezent, au existat progrese semnificative în drepturile femeilor, dar inegalitățile de gen continuă să persiste. Femeile au câștigat drepturi politice și economice importante, dar diferențele economice și sociale rămân evidente.

• Exemplu contemporan: Conform unui raport ONU din 2023, femeile câștigă în medie cu 20% mai puțin decât bărbații, iar în anumite regiuni diferența este și mai mare.

Concluzie

Deși femeile au câștigat drepturi semnificative în ultimele două secole, inegalitățile persistă, iar diferențele salariale și discriminarea indică faptul că schimbările sunt încă incomplete.

---

Concluzie generală: Persistența inegalităților de gen

Istoria inegalităților de gen reflectă o evoluție de la o relativă egalitate în societățile matriarhale preistorice, către structuri patriarhale care au dominat mii de ani. Deși s-au făcut progrese semnificative în drepturile femeilor în ultimele două secole, persistă încă diferențe substanțiale în salarizare, accesul la funcții de conducere și discriminarea culturală și socială. Lupta pentru egalitate de gen este departe de a fi încheiată.

Surse istorice, sociologice și de drept internațional:

1. Gerda Lerner, The Creation of Patriarchy (Oxford University Press, 1986) – Această lucrare clasică detaliază originile patriarhatului și structurile sociale care au susținut subjugarea femeilor de-a lungul istoriei.
2. Sylvia Federici, Caliban and the Witch: Women, the Body and Primitive Accumulation (Autonomedia, 2004) – Această carte examinează impactul tranziției la capitalism asupra femeilor și cum structurile patriarhale au fost consolidate în timpul Evului Mediu.
3. UN Women – Facts and Figures: Economic Empowerment (2023). Disponibil online la UN Women – Acest raport anual prezintă date actualizate despre diferențele salariale și inegalitățile economice dintre bărbați și femei la nivel global.
4. Caroline Criado Perez, Invisible Women: Data Bias in a World Designed for Men (Vintage, 2019) – O lucrare ce analizează discriminarea implicită împotriva femeilor în diverse domenii ale vieții moderne, de la economie la sănătate și urbanism.
5. Mary Beard, Women & Power: A Manifesto (Profile Books, 2017) – O explorare a felului în care femeile au fost excluse din sferele de putere de-a lungul istoriei și cum persistă aceste practici în societatea modernă.
6. Virginia Woolf, A Room of One’s Own (Harcourt, 1929) – Un eseu esențial care discută limitările impuse femeilor în accesul la educație și expresie artistică, relevant pentru perioada Renașterii și modernitate.
7. United Nations Development Programme (UNDP) – Gender Inequality Index (2023). Disponibil online la UNDP – Acest index măsoară inegalitățile de gen în trei dimensiuni-cheie: sănătate reproductivă, empoderare (dobândirea de putere personală) și piața muncii.
8. Michelle Perrot, History of Private Life: From the Fires of Revolution to the Great War (Harvard University Press, 1990) – O lucrare de referință în istoria femeilor și a transformărilor sociale din perioada modernă.