Deși majoritatea copiilor cu potențial înalt pot învăța și procesa informația mai rapid decât colegii lor, semnele talentului lor nu sunt întotdeauna evidente. Studiile din neuroștiință și psihologie arată că aceste abilități remarcabile se manifestă diferit la fiecare copil și nu sunt întotdeauna corelate cu performanțele academice. Identificarea acestor semne este crucială pentru a oferi sprijin adecvat copiilor.
Ce este dezvoltarea asincronă?
Unul dintre cele mai importante concepte legate de copiii cu potențial înalt este dezvoltarea asincronă. Acest termen descrie un dezechilibru între ritmul de dezvoltare a diferitelor zone ale creierului. De exemplu, un copil poate avea abilități cognitive remarcabile, dar întâmpina dificultăți în dezvoltarea motorie sau în maturizarea emoțională. Dr. Barbara Klein explică:
„Nivelurile de maturitate între un talent excepțional și capacitățile sociale se suprapun în ritmuri diferite, creând probleme de învățare.”
Un exemplu clasic este cel al unui copil de șapte ani care poate rezolva probleme matematice complexe, dar care se luptă să-și lege șireturile sau să gestioneze conflicte sociale. Această discrepanță îi poate face vulnerabili și confuzi în situații pentru care nu sunt pregătiți emoțional.
Curiozitatea față de întrebări existențiale
Copiii cu potențial înalt demonstrează adesea o curiozitate deosebită față de aspectele fundamentale ale vieții. Spre deosebire de colegii lor, care se preocupă de activități specifice vârstei, acești copii explorează teme precum sensul vieții, moralitatea sau schimbările climatice. Psihologul Teresa Navarro subliniază:
„Copiii cu potențial înalt arată un nivel mai profund de reflecție și gândire abstractă decât colegii lor de aceeași vârstă, ceea ce duce la o sensibilitate crescută față de teme existențiale precum viața, moartea, libertatea sau sensul vieții.”
De exemplu, un copil poate întreba: „De ce există sărăcie în lume?” sau „Ce se întâmplă după moarte?”. Aceste preocupări filosofice reflectă capacitatea lor de a gândi în termeni abstracti, dar și sensibilitatea emoțională crescută.
Sensibilitate emoțională și reacții intense
Un alt semn distinctiv al acestor copii este sensibilitatea emoțională ridicată. Ei pot reacționa intens la nedreptăți sau suferințe și sunt adesea profund afectați de evenimente din jurul lor, chiar dacă nu îi implică direct. Această sensibilitate, asociată frecvent cu dezvoltarea asincronă, poate duce la stres accentuat sau episoade emoționale intense. În astfel de situații, sprijinul psihologic este esențial pentru a-i ajuta să-și dezvolte mecanisme eficiente de gestionare a emoțiilor.
Contradicția dintre potențial și randamentul școlar
Un mit comun este că acești copii sunt întotdeauna premianți. În realitate, aproximativ 12% dintre copiii cu potențial înalt au un randament scăzut la școală. Motivele includ plictiseala cauzată de lipsa de provocări, frustrarea sau chiar pierderea interesului pentru învățare. Profesorul Javier Tourón afirmă:
„Lipsa stimulării poate duce frecvent la plictiseală, frustrare sau, și mai grav, la pierderea pasiunii pentru învățare.”
Un exemplu concret este cazul unui elev cu abilități matematice avansate, dar care refuză să participe la orele obișnuite de matematică, considerându-le monotone și irelevante.
Cum putem sprijini copiii cu potențial înalt?
Pentru a ajuta acești copii să-și atingă potențialul maxim, părinții și educatorii ar trebui să:
- identifice semnele dezvoltării asincrone și să ofere sprijin în zonele mai puțin dezvoltate.
- creeze medii de învățare stimulante, adaptate nevoilor lor specifice.
- furnizeze resurse adecvate, cum ar fi cărți, programe de mentorat sau ateliere specializate.
Sursa:
Recomandări suplimentare:
- Organizația Mondială pentru Copii Supradotați (World Council for Gifted and Talented Children) oferă resurse utile pentru părinți.
- Cărțile precum „The Gifted Child Today” de Dr. James Webb sunt excelente pentru aprofundarea acestui subiect.
Gânduri răzlețe despre idei, oameni și lumea în schimbare 
Lasă un comentariu