În România, comportamentul electoral este influențat de percepțiile asupra rolurilor de gen, care sunt adânc înrădăcinate în tradițiile culturale, educație și valorile religioase. De-a lungul timpului, aceste norme sociale au modelat atât atitudinile față de femeile din politică, cât și așteptările legate de locul lor în societate. Acest articol explorează modul în care aceste percepții influențează alegerile electorale în România și cum ne poziționăm față de alte țări europene în ceea ce privește egalitatea de gen.

---

Mediul Rural: Conservatorism și Valori Tradiționale

În mediul rural românesc, valorile conservatoare referitoare la rolul femeii în societate rămân dominante. Conform unui sondaj realizat de IRES (2022), majoritatea alegătorilor din zonele rurale susțin ideea că femeile ar trebui să aibă un rol mai puțin activ în politică, iar bărbații sunt considerați mai competenți pentru funcțiile politice de vârf. Acest comportament este susținut de tradițiile religioase și educația conservatoare specifice regiunilor rurale.

Mai mult, accesul fetelor din mediul rural la educație este limitat. Potrivit UNICEF România, doar 38% dintre fetele din mediul rural finalizează liceul, ceea ce le restrânge semnificativ șansele de a accede la funcții politice sau economice de top.

---

Clasa Muncitoare Urbană: O Atitudine Pragmatică

Alegătorii din mediul urban sunt mai influențați de factori economici, iar politica de gen este adesea secundară. Deși femeile beneficiază de un acces mai larg la educație și locuri de muncă, diferențele salariale între sexe persistă. Conform unui raport al Eurostat, femeile din România câștigă cu 5% mai puțin decât bărbații în aceleași industrii. Aceste inegalități economice influențează deciziile electorale, adesea favorizând partidele care promit îmbunătățirea condițiilor economice pentru toate categoriile sociale.

---

Clasa de Mijloc și Elitele Urbane: Susținerea Egalității de Gen

Clasa de mijloc și elitele urbane din România sunt mai deschise la ideea egalității de gen, susținând politici progresiste. Totuși, femeile continuă să fie subreprezentate în funcțiile de conducere. Potrivit unui raport al Ziarului Financiar, în 2023 doar 16% dintre directorii executivi ai marilor companii din România erau femei, ceea ce reflectă prezența unui „tavan de sticlă” persistent în mediul corporatist.

---

Influența Religiei în Percepțiile Sociale

România are o tradiție religioasă puternică, iar Biserica Ortodoxă joacă un rol semnificativ în influențarea percepțiilor asupra femeii în societate. Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, 70% dintre români se consideră religioși și sunt mai susceptibili să susțină politicieni care promovează valori tradiționale legate de familie și rolul femeii. În multe comunități rurale, Biserica Ortodoxă promovează o viziune conservatoare asupra rolului femeii în societate, influențând astfel alegerile politice.

---

Comparație cu Alte Țări Europene

Pentru a înțelege mai bine contextul în care se află România, este util să facem o comparație cu alte țări europene.

Suedia: Progrese Remarcabile în Egalitatea de Gen

Suedia este o țară lider în domeniul egalității de gen. Conform unui raport al OECD, 42% dintre locurile din Parlamentul Suediei sunt ocupate de femei, iar guvernul are un echilibru între bărbați și femei. Suedia promovează activ politici care încurajează participarea femeilor în politică și afaceri, iar acest model a avut un impact pozitiv asupra comportamentului electoral, susținut de majoritatea populației. Suedia a fost una dintre primele țări care a implementat cote de gen pentru a asigura o reprezentare echilibrată în instituțiile politice, iar acest sistem a avut un impact major în creșterea implicării femeilor în politică.

Germania: Un Exemplu de Leadership Feminist în Politică

Germania este, de asemenea, un exemplu semnificativ de progres în domeniul egalității de gen, având un număr semnificativ de femei în funcții politice de vârf. În Parlamentul german, aproape 30% din locuri sunt ocupate de femei, iar cancelarul Angela Merkel a fost un simbol al puterii feminine în politică pentru mai bine de 16 ani. Conform unui raport al Deutsche Welle, Germania a implementat politici de sprijinire a femeilor, inclusiv măsuri de echilibrare a vieții de familie și muncă, care au stimulat implicarea mai multor femei în politică și afaceri.

Polonia și Ungaria: Conservatorismul Religios și Naționalist

În Polonia și Ungaria, influența religioasă și naționalistă este mult mai puternică. În Polonia, nu există cote pentru femei în Parlament, iar reprezentarea acestora rămâne scăzută, conform genderindex.org. În Ungaria, guvernul susține apărarea „familiilor tradiționale”, iar femeile au fost excluse din unele discuții publice importante legate de sănătatea reproductivă și drepturile femeilor.

---

Unde Ne Situăm La Nivel European?

În prezent, România se află într-o poziție intermediară în ceea ce privește egalitatea de gen comparativ cu alte țări europene. În timp ce marile orașe susțin politici de gen progresiste, în zonele rurale persistă mentalitatea conservatoare, iar participarea femeilor în politică rămâne limitată. Conform datelor Eurostat, România ocupă locul 27 din 28 în Uniunea Europeană în ceea ce privește participarea femeilor în politică. Această poziție subliniază necesitatea unor reforme semnificative pentru a sprijini mai mult femeile în domeniul politic și economic. Implementarea unor măsuri similare celor din Suedia și Germania ar putea contribui la schimbarea mentalității și la creșterea implicării femeilor în procesul decizional.

---

Concluzie

În România, există un contrast semnificativ între zonele urbane și rurale în ceea ce privește percepțiile despre egalitatea de gen. Dacă în marile orașe se observă un sprijin tot mai mare pentru politici progresiste, în mediul rural persistă tradiții conservatoare, iar participarea femeilor în politică este încă redusă. În comparație cu alte țări europene, România se află într-o poziție intermediară, cu provocări semnificative în domeniul egalității de gen, în ciuda unor progrese recente. Alegerile din 2025 reprezentă o oportunitate importantă de a reflecta asupra acestor aspecte și de a sprijini schimbările necesare în societatea românească.

_____________________________________________________________________________

Note explicative: Tavanul de sticlă

Definiție: „Tavanul de sticlă” reprezintă o metaforă utilizată pentru a descrie un sistem invizibil de bariere care limitează ascensiunea profesională a femeilor în poziții de conducere sau în diverse domenii, în ciuda abilităților lor evidente. Aceste bariere sunt adesea subtile și nu sunt imediat vizibile, dar ele există ca obstacole ce împiedică avansarea egală cu a bărbaților în mediul profesional.

Originea conceptului: Termenul „tavan de sticlă” a fost popularizat în anii 1970-1980 în Statele Unite ale Americii, în contextul mișcărilor feministe care luptau pentru egalitatea de șanse în cariere. De-a lungul decadelor, studiile și cercetările au arătat că, în ciuda progreselor în drepturile femeilor, aceste bariere invizibile continuă să persiste în multe industrii și organizații.

Componentele „tavanului de sticlă”:

1. Discriminarea subtilă de gen – Bariera invizibilă formată de prejudecăți legate de rolurile tradiționale ale femeii în societate, care le limitează șansele de a ajunge în funcții de conducere.
2. Stereotipuri legate de competență și autoritate – Se consideră adesea că bărbații sunt mai capabili să ocupe funcții de conducere, în timp ce femeile sunt privite ca fiind mai potrivite pentru roluri de suport sau pentru poziții mai puțin vizibile.
3. Infrastructura și cultura organizațională – Cadrul organizatoric sau cultura unei companii poate fi construit astfel încât să favorizeze liderii bărbați, prin exemple de modele de succes, politici de promovare și mentalități care favorizează diversitatea limitată.
4. Acces limitat la rețelele de influență – Femeile pot avea dificultăți în a accesa rețelele informale de influență sau sprijin care sunt adesea critice în promovarea profesională, ceea ce le poate împiedica să obțină promovări sau oportunități de dezvoltare.

Consecințele „tavanului de sticlă”:

• Inegalitate profesională: Chiar și femeile extrem de calificate pot întâmpina dificultăți în a atinge funcții de conducere.
• Scăderea motivației: Persoanele care percep aceste bariere pot ajunge să se simtă frustate sau demoralizate, ceea ce poate reduce performanța și angajamentul lor.
• Pierdere de talente: Organizațiile pot pierde potențialul unor angajați valoroși, femei care, deși foarte capabile, nu ajung la funcțiile la care ar merita datorită acestor obstacole invizibile.

Modalități de depășire a „tavanului de sticlă”:

1. Promovarea unui mediu de lucru echitabil – Implementarea de politici de diversitate și incluziune care să garanteze șanse egale pentru toți angajații, indiferent de gen.
2. Mentorat și susținere – Crearea de programe de mentorat care să ajute femeile să dobândească abilități de leadership și să aibă acces la rețelele de influență.
3. Schimbarea mentalităților – Lupta împotriva stereotipurilor și a prejudecăților de gen prin educație și campanii de conștientizare.
4. Politici de promovare transparentă – Asigurarea că procesul de promovare este obiectiv, clar și accesibil pentru toți angajații, în mod egal.

Concluzie: „Tavanul de sticlă” rămâne o realitate în multe organizații, iar abordarea sa necesită un angajament constant față de schimbare și echitate. Pentru a depăși acest obstacol, este necesar ca atât liderii organizațiilor, cât și societatea în ansamblu, să investească în crearea unui mediu profesional incluziv, care să valorizeze competențele și talentele tuturor angajaților, indiferent de gen.

---

Surse:

1. Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) – Raport privind percepțiile alegătorilor români asupra egalității de gen și comportamentului electoral (2022).
2. UNICEF România – Educația fetelor în mediul rural: Provocări și soluții (2021).
3. Eurostat – Diferențele salariale între bărbați și femei în Uniunea Europeană (2022).
4. Ziarul Financiar – Femeile antreprenor în România: Provocări și oportunități (2023).
5. INSCOP – Atitudini religioase și politice în România (2023).
6. OECD – Gender Equality Policies in Sweden (2022).
7. Gender Index – Polonia și Ungaria – Indicatori de egalitate de gen.