Deși România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, inclusiv creșteri economice constante și acces la fonduri europene, rămâne cu provocări considerabile în domenii precum infrastructura, migrarea forțată a forței de muncă și dependența de surse tradiționale de energie. Totuși, previziunile unora sunt optimiste, având în vedere transformările profunde în sectoare precum tehnologia, energia regenerabilă și agricultura ecologică. În următorul deceniu, România ar putea să beneficieze de pe urma unui mix de investiții în infrastructură modernă, digitalizare și sustenabilitate, care ar putea sprijini o dezvoltare economică sustenabilă și diversificată.

Creșterea economică sustenabilă și diversificarea sectorială

România ar putea înregistra o creștere economică moderată, de 3-4% anual în următorul deceniu. Conform previziunilor Comisiei Europene, economiile din Europa Centrală și de Est vor experimenta o creștere stabilă în perioada 2024-2030, cu o expansiune susținută în sectoarele digitale și ecologice, unde România are un potențial semnificativ de dezvoltare. În special, investițiile în infrastructura de transport și în energii regenerabile vor contribui semnificativ la impulsionarea PIB-ului. În plus, țara se află pe o traiectorie favorabilă pentru a deveni un hub de inovație și tehnologie. În acest context, unele studii susțin că România are potențialul să devină un lider regional în domeniul tehnologic, datorită resurselor umane bine pregătite și cererii mari de soluții digitale în cadrul economiilor din Uniunea Europeană (1).

Digitalizarea și dezvoltarea sectorului IT

România are un potențial imens în domeniul IT, un sector care a înregistrat creșteri constante în ultimii ani, cu o rată medie de creștere de 10% anual. Digitalizarea serviciilor publice și private, precum și consolidarea unui ecosistem al startup-urilor, vor sprijini această tendință pozitivă. Proiectele precum StartUp Nation, care a oferit sprijin financiar pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul tehnologic, și investițiile în educație tehnologică vor contribui la pregătirea susținută a forței de muncă în domenii precum inteligența artificială și analiza datelor. Aceste inițiative pot sprijini crearea de locuri de muncă în tehnologii emergente și vor sprijini tranziția spre o economie digitală. De asemenea, România va beneficia de fonduri europene pentru a sprijini digitalizarea sectorului public, iar acest lucru va contribui la un mediu de afaceri mai eficient și mai transparent (2).

Energia regenerabilă și tranziția energetică

România va face pași importanți în direcția tranziției energetice, cu obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor de carbon și creșterea ponderii energiei regenerabile. Conform Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), România vizează creșterea semnificativă a capacității de energie solară și eoliană până în 2030, iar investițiile în infrastructura verde vor aduce beneficii nu doar în ceea ce privește protecția mediului, ci și pentru economie. Proiecte precum Parcul Eolian Călugăreni sau Proiectul Solar de la Dobrogea sunt exemple clare de investiții mari în acest sector, care vor spori autonomia energetică a țării și vor contribui la atingerea obiectivelor climatice (3).

Agricultura ecologică și dezvoltarea rurală

Agricultura ecologică va reprezenta un pilon important al economiei românești. România are o suprafață agricolă vastă și, potrivit unui raport al Comisiei Europene, va beneficia de subvenții și stimulente pentru a accelera tranziția către practici ecologice. Politicile de dezvoltare rurală și susținerea fermelor ecologice vor contribui la dezvoltarea unei industrii agricole sustenabile. În plus, proiectele precum Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) susțin modernizarea fermelor și promovarea produselor ecologice, iar România ar putea deveni un jucător important pe piața europeană a produselor ecologice (4).

Provocările infrastructurale și migrarea forțată a forței de muncă

România se confruntă cu o infrastructură învechită și deficitară, ceea ce limitează potențialul de creștere economică rapidă. Proiectele de infrastructură, cum ar fi Autostrada A3 Transilvania și Drumul Expres Craiova–Pitești, sunt exemple de investiții majore care pot sprijini conectivitatea și pot reduce costurile economice pe termen lung. Cu toate acestea, autoritățile române trebuie să facă mai multe pentru a accelera execuția acestor proiecte, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate. Pe lângă infrastructura de transport, migrarea forțată a forței de muncă reprezintă o provocare semnificativă. Conform unui raport al Băncii Mondiale, aproximativ 3 milioane de români au emigrat în ultimii 15 ani, iar acest fenomen poate afecta disponibilitatea resurselor umane pe piața internă. Soluțiile propuse includ implementarea unor politici de reintegrare a cetățenilor din diaspora, stimularea locurilor de muncă bine plătite și dezvoltarea programelor de formare profesională (5).

Fintech și digitalizarea plăților

România va continua să dezvolte sectorul fintech, având în vedere creșterea rapidă a plăților digitale și soluțiilor financiare inovative. În 2024, conform unui raport al Băncii Naționale a României, tranzacțiile digitale au crescut cu 20% față de anul precedent, iar tendința este de continuare a acestui avans. Inițiativele guvernamentale, cum ar fi implementarea plăților electronice în administrația publică, vor sprijini acest sector. În plus, adoptarea tehnologiilor blockchain și criptomonedelor este de așteptat să crească, având în vedere reglementările favorabile din Uniunea Europeană (6).

Concluzie

România are un potențial considerabil de dezvoltare economică în următorul deceniu, sprijinit de digitalizare, energie verde și agricultură ecologică. Cu toate acestea, provocările legate de infrastructura deficitară și migrarea forțată a forței de muncă trebuie abordate prin politici clare și investiții susținute. Este important ca România să își folosească la maximum resursele disponibile, inclusiv fondurile europene, pentru a depăși aceste obstacole și a atinge un nivel de dezvoltare economică comparabil cu alte state din Uniunea Europeană.

Surse:

1. Comisia Europeană – Prognoze economice 2024. Sursa
2. Eurostat – Digital Economy and Society Statistics. Sursa
3. Ministerul Energiei – Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice. Sursa
4. Comisia Europeană – Politica Agricolă Comună 2021-2027. Sursa
5. Banca Mondială – Raportul privind migrarea forțată a forței de muncă. Sursa
6. Banca Națională a României – Raport asupra stabilității financiare. Sursa