Margaret A. Boden este una dintre cele mai importante figuri în studiul creativității și inteligenței artificiale (AI), explorând modul în care aceste două domenii se intersectează. Lucrările sale analizează natura creativității umane, clasificarea acesteia și potențialul AI de a genera idei noi.

---

Ce este creativitatea?

Creativitatea este definită ca abilitatea de a genera idei originale și semnificative. Boden distinge trei tipuri de creativitate:

• Creativitate combinatorie – combină idei sau concepte existente într-un mod nou (ex.: poezie, design inovator, metafore literare).
• Creativitate exploratorie – descoperă noi posibilități în cadrul unui sistem conceptual existent (ex.: stiluri artistice noi, genuri muzicale emergente).
• Creativitate transformativă – schimbă regulile unui domeniu și creează noi cadre conceptuale (ex.: revoluțiile științifice, dezvoltarea noilor paradigme tehnologice).

Această clasificare este esențială pentru înselegerea modului în care AI ar putea imita sau reproduce creativitatea umană.

---

Poate fi AI creativă?

AI poate fi considerată creativă în sensul că poate genera idei noi prin algoritmi avansați. Totuși, diferența majoră dintre AI și creativitatea umană constă în:

• Contextul emoțional și cultural – oamenii creează cu intenție și sunt influențați de experiențele lor de viață.
• Intuiția și spontaneitatea – AI funcționează pe baza unor seturi de reguli predefinite, în timp ce mintea umană poate inova intuitiv.
• Evaluarea ideilor – AI poate genera idei noi, dar nu are capacitatea de a le evalua în mod subiectiv sau de a le integra în context social.

---

Exemple ale creativității AI în diverse industrii

AI a demonstrat deja capacitați creative în mai multe domenii:

• Artă și design – Algoritmi precum DeepArt pot genera picturi inspirate de stilurile artiștilor celebri, iar DALL-E poate crea imagini originale pe baza unor descrieri textuale.
• Muzică – Compozitorii folosesc AI pentru a genera armonii și melodii. AIVA este un algoritm care creează muzică clasică originală, iar Amper Music ajută la producerea de coloane sonore.
• Literatură și scenarii – Modele de limbaj precum GPT-4 sunt utilizate pentru a scrie articole, poezii și scenarii de film.
• Gaming – AI este folosită pentru generarea automata a nivelurilor și personajelor, creând experiențe unice pentru jucători (ex.: AI Dungeon pentru narațiuni interactive).
• Modă – Algoritmi precum FashionAI sunt folosiți pentru a genera designuri inovatoare, combinând tendințe existente.

---

Studii de caz: Colaborarea dintre oameni și AI

AI și arta

Portretele generate de AI, cum ar fi Portrait of Edmond de Belamy, vândut pentru 432.500 de dolari la Christie’s, demonstrează impactul inteligenței artificiale asupra artei moderne. Acest portret a fost creat cu ajutorul unui algoritm GAN (Generative Adversarial Network), evidențiind capacitatea AI de a imita stilurile artistice umane și de a genera lucrări originale apreciate de colecționari.

Această operă a fost vândută la casa de licitații Christie’s pentru suma de 432.500 de dolari, depășind cu mult estimarea inițială de 7.000–10.000 de dolari.

Pentru a crea această lucrare, algoritmul a fost antrenat pe un set de date de 15.000 de portrete realizate între secolele al XIV-lea și al XX-lea. Procesul implică două componente: un Generator, care creează imagini noi pe baza setului de date, și un Discriminator, care încearcă să distingă între imaginile create de om și cele generate de AI. Scopul este ca Generatorul să „păcălească” Discriminatorul, producând imagini care par a fi realizate de oameni.

Această vânzare a marcat o etapă importantă în recunoașterea artei generate de inteligența artificială pe scena internațională, evidențiind potențialul acestor tehnologii în domeniul creativ.

AI și muzica

Holly Herndon, o compozitoare de muzică electronică, a colaborat cu un sistem de inteligență artificială personalizat numit Spawn pentru a crea piese inovatoare bazate pe vocea sa. Dezvoltat în colaborare cu Mat Dryhurst și programatorul Jules LaPlace, Spawn este o rețea neuronală artificială antrenată să recunoască și să reproducă voci umane distincte. Herndon și echipa sa au instruit Spawn să genereze muzică originală, furnizându-i fișiere audio care conțin în mare parte vocea ei cântând. De asemenea, au antrenat Spawn să învețe diverse tipuri de voci, permițându-i să improvizeze și să compună muzică în mod autonom.

În 2019, Herndon a lansat albumul PROTO, care a rezultat din această colaborare unică între om și AI. Albumul îmbină procesarea vocală live și cântul tradițional, evidențiind potențialul colaborării dintre oameni și inteligența artificială în crearea muzicală.

Ulterior, în 2021, Herndon a introdus Holly+, un protocol care permite publicului să încarce piese polifonice pe un site web, care sunt apoi reinterpretate și interpretate de o versiune deepfake a vocii lui Herndon. Acest proiect abordează preocupările legate de deepfakes și identitatea distribuită, oferind o metodă de a descentraliza identitatea lui Herndon și de a permite comunității să determine dacă noile media create cu vocea ei ar trebui să fie co-vândute în colaborare cu ea însăși.

Aceste inițiative ilustrează modul în care colaborarea dintre om și inteligența artificială poate redefini procesul de creație muzicală, deschizând noi orizonturi în explorarea sunetului și identității artistice.

Pentru a experimenta direct această fuziune inovatoare dintre muzică și inteligență artificială, vă invit să vizionați videoclipul oficial al piesei „Godmother”, o colaborare între Holly Herndon, Jlin și Spawn:

AI și cinematografia

În 2016, a fost lansat scurtmetrajul științifico-fantastic „Sunspring”, remarcabil prin faptul că scenariul său a fost scris integral de un algoritm de inteligență artificială numit Benjamin. Acest film experimental a fost conceput de regizorul Oscar Sharp și cercetătorul în inteligență artificială Ross Goodwin, fiind produs de compania End Cue. Scenariul a fost generat de Benjamin, un algoritm de tip rețea neuronală recurentă cu memorie pe termen lung (LSTM), antrenat pe un corpus de scenarii SF din anii ’80 și ’90, permițându-i să genereze un scenariu original. Filmul a demonstrat că AI poate crea povești coerente, dar și bizare, ridicând întrebări despre viitorul scenariștilor și despre rolul AI în industria cinematografică.

Filmul îi are în distribuție pe actorii Thomas Middleditch, Elisabeth Gray și Humphrey Ker, care interpretează personaje implicate într-un triunghi amoros într-un viitor distopic. Deși dialogurile și acțiunile sunt uneori incoerente sau bizare, producția evidențiază potențialul și limitările actuale ale AI în domeniul creației artistice.

Sunspring a fost prezentat în premieră la Festivalul de Film Sci-Fi din Londra și a fost apreciat pentru abordarea sa inovatoare, ridicând întrebări despre viitorul scenariștilor și rolul AI în industria cinematografică.

Pentru a viziona acest scurtmetraj unic, puteți accesa următorul link:

Aceste exemple demonstrează că AI nu înlocuiește artiștii, ci poate fi un partener creativ care amplifică inovația umană.

---

Provocări și limite ale creativității AI

Boden subliniază mai multe provocări în dezvoltarea unei inteligențe artificiale cu adevărat creativă:

• Lipsa intenționalității – AI nu are dorințe, motivații sau intenții proprii.
• Dificultatea în generarea de idei radicale – AI excelează în combinarea ideilor existente, dar rareori produce concepte revoluționare.
• Problema evaluării – AI nu poate determina impactul cultural sau emoțional al creațiilor sale.

Referințe

1. Margaret A. Boden și clasificarea creativității: Boden, M. A. (1998). Creativity and Artificial Intelligence. Artificial Intelligence, 103(1-2), 347-356. philpapers.org
2. Provocări și limite ale creativității AI: Boden, M. A. (1998). Creativity and Artificial Intelligence. Artificial Intelligence, 103(1-2), 347-356. philpapers.org
3. christies.com
4. imdb.com
5. en.wikipedia.org
6. businessmagazin.ro