O viziune critică asupra inteligenței artificiale
Cédric Villani, laureatul Medaliei Fields în 2010 și una dintre cele mai respectate voci din domeniul matematicii și al politicilor tehnologice, a avertizat încă din 2018 asupra provocărilor pe care le ridică inteligența artificială (IA). Într-un raport parlamentar, el sublinia necesitatea de a oferi un „sens” acestei tehnologii, avertizând asupra riscurilor geopolitice, economice și sociale pe care le implică.

Villani nu neagă frumusețea intelectuală a IA, o aventură științifică ce își are rădăcinile în lucrările lui Alan Turing și care continuă să modeleze viitorul tehnologiei. Totuși, problema utilizării acestei tehnologii rămâne una dintre cele mai controversate teme contemporane. În ceea ce privește impactul asupra păcii, echității sociale și sustenabilității ecologice, Villani subliniază că IA poate fi, în cel mai bun caz, o provocare suplimentară, iar în cel mai rău, o catastrofă. Comparația sa cu bomba nucleară este grăitoare: o invenție fascinantă, dar cu implicații existențiale majore.

La nivel global, IA este deja o sursă de noi rivalități, accentuând conflictele pentru controlul informației și accesul la resurse tehnologice esențiale. În același timp, dezvoltarea acestei tehnologii este dominată de mari puteri, precum SUA și China, în timp ce Europa încearcă să își definească o poziție proprie, între reglementare și inovație.

România în fața provocării IA
România, ca parte a Uniunii Europene, se află la intersecția dintre ambițiile tehnologice și realitățile economice și sociale. Pe de o parte, țara dispune de un sector IT vibrant, cu numeroase companii și startup-uri care explorează soluții bazate pe IA. Pe de altă parte, provocările structurale – precum lipsa investițiilor în infrastructură digitală, dependența de importuri pentru hardware și o migrație constantă a specialiștilor – limitează capacitatea României de a deveni un jucător important în domeniu.

Potențialul României în dezvoltarea IA
România este recunoscută pentru resursa sa umană calificată în IT și matematică, având un număr considerabil de specialiști care lucrează în companii internaționale. De asemenea, universitățile românești au început să integreze cursuri de inteligență artificială, iar inițiative private sprijină dezvoltarea competențelor digitale.

Cu toate acestea, cercetarea fundamentală în IA rămâne limitată, iar România nu poate concura cu centre de inovație precum Silicon Valley sau Beijing. Majoritatea proiectelor bazate pe IA din România sunt orientate spre aplicabilitate comercială, nu spre dezvoltarea unor algoritmi sau modele de referință.

Infrastructura digitală: un avantaj insuficient exploatat
România beneficiază de unele dintre cele mai rapide conexiuni la internet din Europa, dar acest avantaj nu este susținut de o infrastructură digitală solidă pentru IA. Supercomputerele sunt esențiale pentru antrenarea modelelor avansate de IA, iar România rămâne dependentă de centre de calcul din străinătate. Fără investiții semnificative în această direcție, țara riscă să rămână un simplu consumator de soluții IA dezvoltate în alte țări.

Reglementarea europeană și impactul asupra României
Uniunea Europeană a adoptat unele dintre cele mai stricte reguli privind utilizarea IA, cu scopul de a proteja drepturile cetățenilor și de a preveni utilizările abuzive. România trebuie să implementeze aceste reglementări, dar, în același timp, se confruntă cu provocarea de a nu deveni irelevantă într-o industrie dominată de giganți americani și chinezi.

Adoptarea reglementărilor stricte poate limita capacitatea startup-urilor românești de a concura la nivel internațional, dar poate oferi și un cadru etic mai solid, ceea ce ar putea atrage investiții în soluții IA responsabile și sustenabile.

Impactul IA asupra pieței muncii și societății
Una dintre cele mai mari temeri legate de IA este impactul asupra locurilor de muncă. România are deja un deficit de forță de muncă în anumite domenii, iar automatizarea ar putea accentua acest fenomen. Sectorul IT va continua să se dezvolte, dar alte industrii, cum ar fi producția industrială sau serviciile administrative, ar putea fi afectate de automatizare.

Pe de altă parte, IA ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți eficiența administrativă, pentru a sprijini sistemul de sănătate sau pentru a optimiza utilizarea resurselor. În acest sens, statul român ar trebui să își asume un rol activ în ghidarea tranziției către o economie bazată pe IA, investind în educație și recalificare profesională.

Concluzie: între oportunitate și risc
România se află într-o poziție delicată în fața revoluției IA. Deși dispune de un sector IT puternic și de o resursă umană bine pregătită, lipsa unei strategii coerente, infrastructura insuficient dezvoltată și dependența de importuri pentru tehnologii esențiale limitează progresul în acest domeniu.

Dacă România nu își asumă un rol mai activ în politicile europene privind IA și nu investește mai mult în infrastructura digitală și educația în domeniu, riscă să rămână doar un utilizator pasiv al tehnologiilor dezvoltate de marile puteri. Pe de altă parte, o abordare strategică, axată pe colaborare internațională și dezvoltarea unui ecosistem de inovare, ar putea transforma IA într-un motor real de progres pentru societatea românească.

În fața provocărilor globale, România trebuie să decidă: va rămâne un spectator sau va deveni un jucător activ în această nouă eră a tehnologiei?

Referințe:

Cédric Villani despre inteligența artificială

• Villani, C. (2018). Raport parlamentar despre inteligența artificială – disponibil pe site-ul guvernului francez.
• Interviuri și declarații ale lui Cédric Villani în publicații precum Le Monde sau The Guardian. (Pour le mathématicien Cédric Villani, « l’IA est au mieux une difficulté supplémentaire, au pire une catastrophe »)

Poziția Uniunii Europene privind inteligența artificială

• Regulamentul UE privind IA (AI Act), adoptat în 2023-2024, disponibil pe site-ul Comisiei Europene.
• Inițiative europene în domeniul digitalizării și cercetării IA – Horizon Europe și Digital Europe Programme.

Poziția României în contextul IA

• Strategia Națională privind Inteligența Artificială a României – documente guvernamentale și declarații oficiale.
• Proiecte academice și de cercetare în IA derulate de universități din România, precum cele de la Universitatea Politehnica din București sau Universitatea Babeș-Bolyai.
• Colaborările dintre România și giganții tehnologici în domeniul IA.

Impactul geopolitic și economic al IA

• Raportul IPCC despre utilizarea IA în combaterea schimbărilor climatice.
• Studii privind inegalitățile digitale și impactul automatizării asupra pieței muncii – disponibile la World Economic Forum sau OECD.