Într-o lume marcată de schimbări rapide și constante, locul de muncă joacă un rol crucial în menținerea echilibrului mintal al individului. Pe de o parte, munca oferă un sentiment de scop, apartenență și stabilitate financiară. Pe de altă parte, poate deveni o sursă semnificativă de stres, anxietate sau depresie, mai ales în medii solicitante sau toxice. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 15% dintre adulții activi profesional suferă de o tulburare mintală la un moment dat în viața lor profesională (World Health Organization, Mental Health at Work). Acest procent evidențiază importanța abordării sănătății mintale la locul de muncă ca o prioritate, nu doar pentru bunăstarea angajaților, ci și pentru eficiența și succesul organizațiilor.

Impactul economic și uman al bolilor mintale la locul de muncă

Conform unui raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), pierderile economice globale generate de problemele de sănătate mintală la locul de muncă ating anual suma de 1 trilion de dolari, cauzate în principal de absenteism și „prezenteism” – fenomenul în care angajații sunt fizic prezenți, dar incapabili să-și atingă potențialul din cauza problemelor mintale (International Labour Organization, Ensuring Mental Health at Work).

La nivel individual, angajații afectați pot experimenta scăderea stimei de sine, dificultăți de concentrare și anxietate, ceea ce le afectează nu doar cariera, ci și viața personală. În Canada, spre exemplu, una din cinci persoane se confruntă anual cu o tulburare mintală, iar 500.000 de canadieni lipsesc zilnic de la muncă din această cauză (Mental Health Commission of Canada, Making the Case for Investing in Mental Health).

În acest context, apare întrebarea: ce pot face angajatorii și societatea pentru a sprijini sănătatea mintală la locul de muncă?

Modele internaționale de sprijin la locul de muncă

Suedia este recunoscută pentru politicile sale avansate în sprijinirea sănătății mintale la locul de muncă. Angajații beneficiază de programe gratuite de consiliere psihologică și de posibilitatea de a lucra de acasă în perioadele de stres crescut. În plus, companiile primesc stimulente financiare dacă implementează politici active de sprijin al sănătății mintale (Swedish Work Environment Authority, Work Environment and Mental Health).

În Japonia, guvernul a introdus în 2015 „Legea privind evaluarea stresului”, obligând companiile cu peste 50 de angajați să efectueze anual teste de stres pentru toți angajații. Scopul acestei inițiative este identificarea timpurie a problemelor și prevenirea burn-out-ului (Ministry of Health, Labour and Welfare, Stress Check Program).

Australia oferă un alt exemplu de bune practici. Programul Heads Up, dezvoltat în colaborare cu Beyond Blue, oferă angajatorilor ghiduri și resurse gratuite pentru a crea medii de lucru prietenoase cu sănătatea mintală. Companiile participante au raportat o creștere cu 20% a productivității și o scădere semnificativă a absenteismului (Heads Up, Creating Mentally Healthy Workplaces).

Cum putem construi locuri de muncă sănătoase mintal?

Deși modelele internaționale oferă soluții diverse, există principii comune care pot fi implementate oriunde:

• Educația și conștientizarea – Instruirea angajaților și a liderilor cu privire la sănătatea mintală reduce stigmatizarea și încurajează sprijinul reciproc.

• Accesul la resurse – Programele de asistență pentru angajați (PAE) și consilierea psihologică pot preveni agravarea problemelor mintale.

• Flexibilitatea muncii – Oferirea opțiunii de a lucra de acasă sau program flexibil poate reduce stresul și echilibra viața personală cu cea profesională.

• Sprijinul managerial – Liderii empatici și instruiți în recunoașterea semnelor de stres pot face diferența între un angajat care se retrage și unul care cere ajutor.

În România, preocuparea pentru sănătatea mintală la locul de muncă a început să câștige teren, deși inițiativele sunt încă la început. Conform unui sondaj realizat de Mercer România, 48% dintre companiile din țară au implementat programe de wellbeing pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea angajaților

revistacariere.ro.

Un pas important în această direcție este un proiect de lege care propune modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Această modificare ar permite acordarea de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă în cazurile de epuizare profesională (burnout)

Economedia.

Organizații precum Mental Health for Romania oferă resurse și sfaturi practice pentru menținerea sănătății mintale la locul de muncă, inclusiv recomandări pentru pauze regulate și gestionarea stresului

mentalhealthforromania.org.

Cu toate acestea, un raport recent evidențiază că 32% dintre angajații din România nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală în echipele lor, iar 34% amână constant mesele, vizitele medicale sau odihna din cauza muncii

Global HR Manager.

Aceste date subliniază necesitatea unor eforturi continue pentru a promova și implementa politici eficiente de sănătate mintală în mediul profesional din România.

Concluzie: O investiție în viitor

Sprijinirea sănătății mintale la locul de muncă nu este doar o obligație morală, ci și o investiție strategică. Angajații sănătoși mintal sunt mai productivi, mai creativi și mai loiali. După cum spunea Howard Schultz, fostul CEO Starbucks: „Suferința mintală este invizibilă, dar impactul ei este profund. Companiile au responsabilitatea să construiască un mediu în care toți să prospere.”

---

Lucrări citate

• International Labour Organization. Ensuring Mental Health at Work: Global Report. ILO, 2022.
• Mental Health Commission of Canada. Making the Case for Investing in Mental Health. MHCC, 2013.
• Ministry of Health, Labour and Welfare. Stress Check Program: A Guide for Employers. Government of Japan, 2015.
• Swedish Work Environment Authority. Work Environment and Mental Health. SWEA, 2021.
• World Health Organization. Mental Health at Work. WHO, 2022.
• Heads Up. Creating Mentally Healthy Workplaces. Beyond Blue, 2020.