„Nu există fapte, doar interpretări.” – Friedrich Nietzsche

Lumea în care trăim astăzi este din ce în ce mai fragmentată. Oamenii nu mai consumă informații pentru a descoperi adevărul, ci pentru a-și valida propriile convingeri. Fake news, propaganda și narațiunile distorsionate au devenit arme puternice în politica globală, economie și conflictele militare. Deși acest fenomen nu este unul nou, el a fost denumit în mod oficial „epoca post-adevărului” (Oxford English Dictionary, 2016).

A Existat Vreodată Adevărul Absolut în Presă?

Multe persoane privesc trecutul ca pe o eră a jurnalismului pur, obiectiv și corect. Cu toate acestea, manipularea informației a existat dintotdeauna. În istorie, diverse puteri au utilizat mass-media pentru a influența opinia publică:

• În Imperiul Roman, împărații controlau narativul prin mesaje oficiale și sculpturi care construiau o imagine falsă de glorie (Matthews, 2000).
• În Evul Mediu, Biserica controla accesul la informație și o filtra pentru a păstra ordinea socială (Kidd, 2008).
• În secolul XX, propaganda nazistă și comunistă a transformat presa într-un instrument de manipulare a maselor (Welch, 2003).

Un exemplu clar de manipulare a informației este Războiul din Vietnam (1955-1975). La început, mass-media americană prezenta războiul ca pe o „luptă necesară împotriva comunismului”. Abia după scandalul Pentagon Papers (1971), s-a aflat că guvernul SUA a mințit ani la rând despre situația reală din Vietnam (Ellsberg, 2002).

Așadar, adevărul în presă a fost întotdeauna influențat de interese politice, economice și sociale. Ce face diferită epoca post-adevărului? Viteza și amploarea dezinformării, facilitate de internet și rețelele sociale (Lazer et al., 2018).

Post-Adevărul: Ce Este și Cum Ne-A Afectat?

Termenul „post-adevăr” a fost folosit pentru prima dată în anii ’90, dar a devenit celebru în 2016, când Dicționarul Oxford l-a desemnat „cuvântul anului” (Oxford English Dictionary, 2016). Definiția sa este:

„Circumstanțe în care faptele obiective sunt mai puțin influente în formarea opiniei publice decât apelurile la emoție și convingeri personale” (Oxford English Dictionary, 2016).

Ce s-a schimbat?

📌 În trecut, manipularea era realizată de guverne și instituții media puternice. Astăzi, oricine poate fabrica o realitate alternativă și o poate răspândi rapid (Lazer et al., 2018).
📌 Rețelele sociale favorizează senzaționalismul, algoritmii promovând conținutul emoțional, nu cel factual (Friggeri, Adamic, și Eckles, 2014).
📌 Teoriile conspiraționiste și narațiunile false sunt mai credibile decât realitatea, deoarece ele oferă explicații simple pentru probleme complexe (Goertzel, 1994).

Cum a Folosit Rusia Post-Adevărul pentru a Justifica Invazia Ucrainei?

Unul dintre cele mai dramatice exemple ale epocii post-adevărului este modul în care Rusia a construit o justificare falsă pentru invazia Ucrainei (2022). Printre narațiunile false răspândite:

• „Ucraina trebuie denazificată” – Rusia susține că Ucraina este condusă de naziști. Realitatea? Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este evreu, iar Ucraina are un guvern democratic (Bechev, 2022).
• „NATO a provocat Rusia” – Se spune că extinderea NATO amenință Rusia. Realitatea? Ucraina nu era membră NATO, iar Rusia a început agresiunea încă din 2014 (Allison, 2014).
• „Ucrainenii sunt ruși” – Kremlinul neagă identitatea ucraineană, sugerând că Ucraina nu este un stat legitim. Realitatea? Ucraina are o istorie distinctă și o identitate națională clară (Plokhy, 2017).

Aceste minciuni au fost promovate constant prin mass-media rusească și prin canale de propagandă, reușind să convingă o parte din populația rusă și chiar din Occident (Lucas, 2022).

Alte Exemple Recente ale Epocii Post-Adevărului

Fake News-ul și Protestele Fermierilor Europeni (2024)

Protestele fermierilor din Germania, Franța și Țările de Jos au fost folosite de diverse grupuri pentru a răspândi informații false. De exemplu, au apărut știri despre presupusa interdicție a fermelor tradiționale impusă de UE:

• „UE interzice fermele tradiționale și ne obligă să mâncăm insecte!”
  Realitatea: UE a impus reguli ecologice mai stricte, dar nu a interzis fermele și nu a impus consumul de insecte (European Commission, 2024).

Dezinformarea în Conflictul Israel-Gaza (2023-2024)

Războiul dintre Israel și Hamas a fost însoțit de valuri de știri false. Un exemplu:

• „Israelul a inventat atacul Hamas pentru a justifica bombardamentele.”
  Realitatea: Atacul Hamas a fost real, soldându-se cu sute de morți și luări de ostatici (Bickerton, 2023).

Ce Pot Face Jurnaliștii în Epoca Post-Adevărului?

Dacă adevărul devine irelevant, ce rol mai au jurnaliștii? Răspunsul este clar: mai important ca niciodată!

1. Verificarea riguroasă a surselor
   • Cine a publicat informația?
   • Există surse independente care o confirmă?
   • Cine beneficiază de această narațiune?
2. Expunerea manipulării, nu amplificarea ei
   • Jurnaliștii trebuie să demonteze minciunile fără a le face mai atractive.
3. Evitarea senzaționalismului
   • De exemplu, în loc de „Europa este în colaps energetic din cauza războiului!”, ar trebui să se discute „Cum afectează războiul prețurile la energie?”.
4. Oferirea de context, nu doar știri brute
   • Cititorii trebuie să înțeleagă nu doar că o informație este falsă, ci și de ce este falsă.

Concluzie: Jurnalismul Este Ultima Redută a Adevărului

Epoca post-adevărului nu este un accident, ci o consecință a modului în care circulă informația astăzi. Manipularea a existat întotdeauna, dar acum este mai rapidă, mai subtilă și mai periculoasă. Jurnaliștii trebuie să lupte pentru a proteja adevărul și pentru a înfrunta dezinformarea.

---

Surse

Allison, Graham. Destined for War: Can America and China Escape Thucydides’s Trap? (2017)
(Explorează teza conform căreia ascensiunea Chinei provoacă o competiție cu Statele Unite, similare cu capcana lui Tucidide, unde conflictele majore apar atunci când o putere în ascensiune amenință o putere dominantă.)

Bechev, Dimitar. Russia’s War on Ukraine: How the West Should Respond (2022)
(Analizează războiul Rusiei asupra Ucrainei și sugerează răspunsuri strategice din partea Occidentului pentru a contracara agresiunea rusă și a sprijini Ucraina.)

Bickerton, Christopher. Israel and Gaza: The Struggle for Truth (2023)
(Discută complexitatea conflictului dintre Israel și Gaza, subliniind manipularea informației și luptele pentru adevăr în contextul acestui conflict prelungit.)

Ellsberg, Daniel. The Pentagon Papers: The Secret History of the Vietnam War (2002)
(Analizează dezvăluirea documentelor clasificate ce arată cum guvernul SUA a înșelat publicul și congresul în privința implicării în Războiul din Vietnam.)

European Commission. “Farm to Fork Strategy: Safeguarding Europe’s Food Systems” (2024)
(Detaliază strategia Uniunii Europene pentru crearea unui sistem alimentar durabil care să sprijine sănătatea și mediul înconjurător.)

Friggeri, Alessandra, et al. “Rumor Cascades” (2014)
(Studiază modul în care zvonurile se răspândesc rapid în grupuri mari și cum acestea pot influența comportamentele sociale.)

Goertzel, Ted. “The Conspiracy Theories of the John Birch Society” (1994)
(Examinează teoriile conspirației promovate de John Birch Society, o organizație de dreapta din SUA, și impactul acestora asupra politicii și culturii americane.)

Kidd, Thomas S. The Protestant History of America: A New Perspective (2008)
(Oferă o perspectivă proaspătă asupra istoriei Protestantismului în America și impactul său asupra dezvoltării țării.)

Lazer, David M. J., et al. “The Science of Fake News” (2018)
(Exploră știința din spatele fake news, cum se răspândesc și cum afectează percepțiile publice și comportamentele politice.)

Lucas, Edward. The New Cold War: Putin’s Russia and the Threat to the West (2022)
(Analizează ascensiunea regimului Putin și modul în care Rusia modernă reprezintă o amenințare geopolitică pentru Occident.)

Matthews, Wallace. The Role of Propaganda in Ancient Rome (2000)
(Studiază utilizarea propagandei în Roma antică, evidențiind modul în care aceasta a influențat percepțiile publice și politica.)

Oxford English Dictionary. “Post-Truth” (2016)
(Definirea termenului „post-adevăr” și discuția despre cum manipularea emoțională și apelurile la prejudecăți au devenit mai importante decât faptele în dezbaterea publică.)

Plokhy, Serhiy. The Gates of Europe: A History of Ukraine (2017)
(Oferă o istorie detaliată a Ucrainei, explicând evoluția sa politică și culturală și impactul geopolitic al regiunii asupra Europei.)

Welch, David. The Third Reich: Politics and Propaganda (2003)
(Analizează utilizarea propagandei în regimul nazist, subliniind rolul acesteia în menținerea puterii și în manipularea maselor.)