Solomon Marcus, matematicianul și lingvistul de geniu, a lăsat o amprentă profundă în lumea matematicii și a științelor umaniste prin contribuțiile sale inovatoare în domenii aparent distincte, precum algebra poetică, limbajele formale și automatele, sau analiza limbajului natural. Lucrarea sa transcende granițele dintre științe exacte și umanioare, demonstrând că structura matematică poate fi regăsită în literatură, iar modelele matematice pot oferi o nouă înțelegere a semioticii și a proceselor cognitive. Moștenirea sa se întinde dincolo de simpla teorie, inspirând generații întregi de cercetători și creatori.

---

Origini și formare – Rădăcinile unui geniu

Solomon Marcus s-a născut la 1 martie 1925 în Bacău, într-o familie evreiască modestă. Încă din copilărie, Marcus a fost fascinat de universul cărților și de logica matematicii. Într-un interviu acordat în 2015, mărturisea:

„Părinții mei m-au învățat să iubesc cărțile și să îmi pun întrebări. Aceasta a fost prima lecție fundamentală.”

Anii copilăriei nu au fost însă lipsiți de provocări. A crescut în contextul unei Românii marcate de antisemitism și de instabilitate politică. În ciuda acestui mediu ostil, Marcus și-a continuat studiile cu o tenacitate remarcabilă. După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de Matematică a Universității din București, unde s-a remarcat rapid prin inteligența și curiozitatea sa.

În 1956, Marcus a obținut titlul de doctor în matematică sub îndrumarea profesorului Miron Nicolescu, unul dintre cei mai importanți matematicieni români ai vremii. Între Marcus și Nicolescu s-a format o relație mentor-discipol profundă, care l-a influențat în întreaga sa carieră. În anii următori, Marcus a devenit profesor titular la Universitatea din București, unde a format zeci de generații de studenți și a deschis noi direcții de cercetare în analiza matematică și lingvistica formală.

---

Algebra poetică și limbajele formale

Una dintre contribuțiile fundamentale ale lui Solomon Marcus este conceptul de algebră poetică, o abordare în care structurile matematice sunt utilizate pentru a descifra tiparele din literatură și artă. Marcus a demonstrat că limbajele formale și automatele pot fi aplicate pentru a modela structura internă a poeziei și a operelor literare. Prin această perspectivă, el a reușit să creeze o punte între rigoarea matematică și libertatea creativă, sugerând că actul poetic poate fi privit ca o succesiune de reguli formale care generează frumusețea estetică.

Un exemplu remarcabil al acestei abordări este aplicarea gramaticilor generative în analiza poeziei. Marcus a argumentat că un poem poate fi modelat ca un sistem de producție formală, în care regulile gramaticale funcționează asemenea unui automat finit. Astfel, modelele matematice în semiotică au deschis calea către o nouă înțelegere a mecanismelor interne ale limbajului poetic.

---

Structura matematică în literatură

Solomon Marcus a fost printre primii cercetători care au evidențiat structura matematică în literatură. În analiza operelor lui Eminescu, el a observat o repetiție ritmică și o organizare fractală a versurilor, demonstrând că ordinea poetică poate fi interpretată prin formule matematice complexe. Această abordare interdisciplinară a permis o nouă înțelegere a ritmului, simetriei și repetiției în literatură, elemente care pot fi descrise riguros prin modele matematice.

Marcus a evidențiat, de asemenea, limitele cunoașterii în matematică, subliniind că există o zonă de incertitudine și ambiguitate chiar și în domeniile cele mai riguroase ale gândirii. Acest fapt l-a determinat să exploreze limitele limbajului și ale semnificației, căutând punctul în care rațiunea matematică se întâlnește cu expresia poetică.

---

Inspirația poetică în matematică

Una dintre perspectivele originale ale lui Solomon Marcus a fost identificarea unei inspirații poetice în matematică. El considera că eleganța unei demonstrații matematice sau frumusețea unei teoreme poate fi comparată cu impactul estetic al unui poem. De altfel, în lucrările sale, Marcus a subliniat de nenumărate ori că matematica este, în esență, o formă de artă, iar înțelegerea ei presupune o sensibilitate similară cu cea necesară pentru aprecierea unei opere literare.

Această abordare a fost influențată de contactul său cu lingvistica computațională și teoria informației. Marcus a fost un pionier în aplicarea matematicii în analiza limbajului natural, folosind teoria automatelor pentru a înțelege procesele cognitive care stau la baza înțelegerii limbajului.

---

Educație matematică prin metaforă

Solomon Marcus a susținut în mod constant că educația matematică trebuie să depășească simpla învățare a unor formule și algoritmi. El a propus o metodă inovatoare de educație matematică prin metaforă, în care conceptele abstracte sunt explicate prin imagini poetice și analogii literare. Această metodă nu doar că facilitează înțelegerea, dar stimulează și creativitatea elevilor, încurajându-i să vadă matematica nu doar ca o știință exactă, ci și ca o artă a raționamentului.

---

Abordarea interdisciplinară și impactul în științele cognitive

Unul dintre meritele majore ale lui Solomon Marcus este promovarea unei abordări interdisciplinare în matematică și lingvistică. Prin combinarea teoriei informației, gramaticilor generative și automatelor finite, el a oferit o nouă perspectivă asupra înțelegerii limbajului și a proceselor cognitive. Acest model a avut un impact considerabil în dezvoltarea științelor cognitive și a lingvisticii computaționale, influențând inclusiv domeniul inteligenței artificiale.

Marcus a contribuit semnificativ la teoria comunicării, evidențiind modul în care structurile matematice pot fi aplicate în modelarea procesului de transmitere a informației. Prin această abordare, el a deschis noi direcții de cercetare în teoria automatelor și în analiza structurală a limbajului natural.

---

Moștenirea lui Solomon Marcus

Contribuțiile lui Solomon Marcus la teoria informației, analiza limbajului natural și educația matematică prin metaforă continuă să inspire noi generații de cercetători. Opera sa demonstrează că matematica și literatura nu sunt domenii opuse, ci complementare, oferind o perspectivă unică asupra naturii umane și a mecanismelor cognitive care stau la baza creației.

Astfel, teorema lui Solomon Marcus nu este doar o realizare matematică, ci și o viziune asupra lumii, în care rațiunea și creativitatea se întâlnesc pentru a construi o înțelegere mai profundă a realității.

Note:

Solomon Marcus (1 martie 1925 – 17 martie 2016) a fost un matematician și academician român, recunoscut pentru contribuțiile sale în analiza matematică, lingvistica computațională și semiotică.

ro.wikipedia.org

Un domeniu important în care Solomon Marcus a avut contribuții deosebite este lingvistica matematică. Acesta este un domeniu interdisciplinar situat la granița dintre matematică și lingvistică, în care Marcus a aplicat metode matematice pentru a analiza structura limbajului natural.

Contribuții notabile în lingvistica matematică:

1. Gramaticile formale – Marcus a explorat modul în care regulile gramaticale pot fi exprimate prin structuri matematice, contribuind la dezvoltarea gramaticilor de tip Chomsky.
2. Limbaje formale – A studiat limbajele formale și modul în care acestea pot fi utilizate pentru a modela procesele de generare a frazelor din limbajele naturale.
3. Automate finite – A folosit modele matematice pentru a înțelege și formaliza procesele lingvistice, influențând cercetările în teoria automatelor și în procesarea limbajului natural.
4. Teoria modelului structural al limbajului – A propus modele matematice pentru înțelegerea complexității limbajului uman și a structurii propozițiilor.

Lucrări relevante:

• Marcus, S. (1964). Sur la catégorisation mathématique des structures linguistiques – una dintre primele lucrări care au pus bazele lingvisticii matematice în România.
• Marcus, S. (1974). Mathematical Linguistics – carte în care a sintetizat rezultatele cercetărilor sale în domeniul lingvisticii matematice, cu un accent pe gramaticile formale și limbajele de tip Chomsky.

Astfel, Solomon Marcus a fost unul dintre pionierii lingvisticii matematice, influențând atât dezvoltarea informaticii teoretice, cât și a procesării limbajului natural.

Născut în Bacău, a urmat studiile la Universitatea din București, unde și-a început cariera universitară în 1950 și a devenit profesor emerit în 1991.

De-a lungul carierei, a publicat peste 50 de volume și 400 de articole științifice, abordând domenii diverse precum informatica teoretică, semiotica și științele socio-umane.

A fost ales membru titular al Academiei Române în 2001.

În 2025, cu ocazia centenarului nașterii sale, au fost organizate evenimente omagiale, inclusiv un seminar susținut de profesorul Bogdan Suceavă la Universitatea din București, unde au fost evocate dialogurile purtate cu Solomon Marcus despre matematică și literatură.

Pentru mai multe informații despre viața și activitatea sa, puteți consulta pagina dedicată de Fundația Spandugino.

Sources