Phanish Puranam, profesor la INSEAD și expert în design organizațional, propune în cartea sa „Re-Humanize: How to Build Human-Centric Organizations in the Age of Algorithms” (2025) o analiză profundă asupra modului în care organizațiile moderne pot naviga în era digitalizării fără a-și pierde esența umană. Puranam abordează un subiect extrem de actual: impactul algoritmilor și al inteligenței artificiale (AI) asupra dinamicii organizaționale și asupra relațiilor umane în cadrul acestora.


Contextul și problema abordată

Cartea pornește de la o observație clară: super-puterea speciei umane constă în capacitatea de a ne organiza pentru a urmări scopuri comune. Totuși, în contextul actual al digitalizării accelerate, echilibrul dintre eficiență și umanitate este tot mai greu de menținut. Dezvoltarea rapidă a algoritmilor AI creează organizații mai performante, dar adesea în detrimentul conexiunilor umane și al sensului în muncă.

Deși AI poate îmbunătăți procesele operaționale și reduce costurile, Puranam avertizează că automatizarea excesivă riscă să transforme organizațiile în entități reci, orientate strict către rezultate, în care motivația și implicarea angajaților se reduc semnificativ. În acest context, autorul oferă soluții concrete pentru a menține o balanță între performanță și umanitate.


Structura cărții și idei principale

Cartea este structurată în mod clar, analizând atât aspectele teoretice, cât și studiile de caz din lumea reală:

1. Goal-centric vs. Human-centric

Puranam face distincția între:

  • Organizațiile centrate pe obiective – orientate spre productivitate, eficiență și rezultate cuantificabile;
  • Organizațiile centrate pe oameni – axate pe colaborare, relații interumane și sens în muncă.

💡 Exemplu:
Autorul dă exemplul companiei Amazon, care a reușit să își crească eficiența prin automatizare, dar s-a confruntat cu o creștere a insatisfacției angajaților din cauza presiunii excesive pentru performanță. În contrast, compania Patagonia menține un echilibru între profit și valorile umane, oferind angajaților autonomie și încurajând un stil de lucru echilibrat.


2. Adaptabilitatea organizațiilor în fața AI

Printr-o abordare inspirată din teoria sistemelor complexe, Puranam analizează cum organizațiile pot deveni mai adaptabile în fața schimbărilor tehnologice. El susține că succesul constă în integrarea AI-ului în procesele organizaționale fără a pierde autenticitatea relațiilor umane.

💡 Exemplu:
Într-un studiu de caz despre Google, Puranam arată cum compania a creat un mediu în care AI-ul sprijină luarea deciziilor strategice, dar factorul uman rămâne esențial în definirea direcțiilor de inovare.


3. Modele hibride de organizare

O soluție propusă de Puranam este implementarea de modele hibride care combină:
✅ Algoritmi pentru optimizarea proceselor și reducerea costurilor
✅ Factori umani pentru creativitate, luare de decizii și inovare

💡 Exemplu:
Puranam oferă exemplul Netflix, care folosește algoritmi pentru personalizarea recomandărilor, dar menține o echipă creativă pentru selecția și producția de conținut, combinând astfel eficiența AI-ului cu intuiția și creativitatea umană.


Adaptabilitatea la organizațiile mici și startup-uri

Deși cartea se concentrează mai ales pe organizațiile mari, principiile expuse de Puranam pot fi adaptate și pentru întreprinderile mici:

  • Automatizare inteligentă – Startup-urile pot folosi instrumente AI accesibile (precum ChatGPT sau CRM-uri automatizate) pentru a reduce volumul de muncă operațională și a permite echipelor să se concentreze pe strategii creative.
  • Flexibilitate în structura echipei – Echipele mici pot încuraja autonomia, combinând luarea deciziilor bazată pe date cu intuiția și colaborarea directă.
  • Menținerea conexiunilor umane – În mediile mici, este mai ușor să creezi o cultură de încredere și colaborare, prin sesiuni de feedback deschise și participative.

Instrumente practice

Pentru a menține echilibrul între eficiență și umanitate, Puranam sugerează:
Evaluarea periodică a culturii organizaționale – Monitorizarea nivelului de implicare și satisfacție a angajaților.
Introducerea AI în mod etapizat – Începeți cu sarcini repetitive și creșteți gradul de automatizare treptat.
Crearea de spații de dialog și colaborare – Încurajați echipele să contribuie la procesul decizional.
Redefinirea valorilor organizaționale – Asigurați-vă că valorile umane rămân un pilon central al organizației.


Perspective critice

Deși Puranam oferă soluții solide, există câteva provocări în aplicarea acestora:

  • Costurile implementării AI – Pentru organizațiile mici, costurile de integrare a AI-ului pot fi prohibitive.
  • Rezistența la schimbare – Angajații pot percepe automatizarea ca o amenințare la adresa locurilor de muncă.
  • Dificultatea de măsurare a impactului uman – Deși eficiența poate fi măsurată ușor, impactul asupra moralului și al colaborării este mai greu de cuantificat.

Concluzie

„Re-Humanize” este o lucrare esențială pentru liderii de organizații, consultanți și profesioniști din domeniul HR care își propun să navigheze cu succes în era digitalizării fără a pierde componenta umană. Puranam oferă un cadru teoretic solid, susținut de exemple practice și studii de caz relevante. Cartea se remarcă prin claritatea expunerii și prin abordarea echilibrată între tehnologie și umanitate.

📌 Apel la acțiune
Te invit să reflectezi asupra echilibrului dintre eficiență și umanitate în propria organizație. Care sunt procesele care pot fi îmbunătățite prin AI și care sunt domeniile în care factorul uman trebuie să rămână dominant? Încearcă să implementezi o schimbare progresivă, combinând inovația tehnologică cu autenticitatea relațiilor umane.

Note:

INSEAD (Institut Européen d’Administration des Affaires) este una dintre cele mai prestigioase școli de afaceri din lume, cunoscută pentru programele sale de MBA, Executive MBA și educație pentru lideri. Fondată în 1957 în Fontainebleau, Franța, INSEAD are în prezent campusuri în:

  • Fontainebleau, Franța
  • Singapore
  • Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite
  • San Francisco, SUA (hub pentru inovație și antreprenoriat)

INSEAD este recunoscută pentru abordarea sa globală în educație, având profesori și studenți din peste 90 de țări. Programele sale sunt structurate pentru a oferi o perspectivă internațională asupra afacerilor, cu accent pe diversitate culturală, inovație și leadership strategic.

În clasamentele globale, programul de MBA de la INSEAD este adesea clasat printre primele locuri, fiind apreciat pentru rețeaua sa puternică de absolvenți și pentru rata ridicată de angajabilitate a acestora în companii de top, precum McKinsey, Google, Amazon și Goldman Sachs.

Phanish Puranam, autorul cărții „Re-Humanize”, deține Roland Berger Chair Professorship in Strategy & Organization Design (Catedra Roland Berger în Strategie și Design Organizațional) la INSEAD, ceea ce reflectă expertiza sa în design organizațional și strategii de afaceri.

Lasă un comentariu

Quote of the week

„And so with the sunshine and the great bursts of leaves growing on the trees, I had that familiar conviction that life was beginning over again with the summer.”

~ F. Scott Fitzgerald, The Great Gatsby