Cum modelează sistemele educaționale modul în care învățăm și abordăm provocările

Într-o societate care pune un accent tot mai mare pe performanțele academice, evaluarea școlară a devenit un instrument fundamental în modelarea nu doar a abilităților cognitive, ci și a mentalităților elevilor. În funcție de cum sunt structurate evaluările, acestea pot contribui semnificativ la dezvoltarea unor mentalități care să sprijine sau să inhibe procesul de învățare. Psihologul Carol Dweck, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul motivației, a introdus două concepte esențiale pentru înțelegerea acestui fenomen: mentalitatea fixă și mentalitatea de creștere. Aceste două moduri de gândire au un impact profund asupra felului în care elevii se raportează la învățare și la propriile lor limitări.

Mentalitatea fixă versus mentalitatea de creștere

Mentalitatea fixă se bazează pe credința că inteligența și talentul sunt trăsături imuabile, cu care ne naștem și pe care nu le putem schimba semnificativ. Elevii care adoptă această mentalitate tind să evite provocările și să se descurajeze rapid în fața greșelilor, considerându-le semne de incompetență. Această viziune asupra învățării este adesea consolidată de evaluările care pun accent pe rezultate finale, cum ar fi examenele standardizate sau testele care reflectă performanțe punctuale.

Pe de altă parte, mentalitatea de creștere se bazează pe ideea că abilitățile pot fi dezvoltate prin muncă, perseverență și învățare din greșeli. Elevii cu această mentalitate sunt mult mai dispuși să accepte provocările, să persevereze în fața dificultăților și să vadă eșecurile ca pe oportunități de învățare, nu ca pe semne de incompetență.

Cum influențează evaluările aceste mentalități? Dacă sistemul educațional pune accent exclusiv pe evaluările finale și pe note, elevii sunt mai susceptibili să dezvolte o mentalitate fixă. Aceasta se datorează faptului că, în fața unui eșec, ei pot simți că nu sunt suficient de buni sau că nu au talentul necesar pentru a reuși. În schimb, dacă evaluările sunt structurate în mod continuu și includ feedback constructiv, elevii pot dezvolta o mentalitate de creștere, în care progresul și efortul sunt apreciate mai mult decât rezultatele imediate.

Tipuri de evaluări și impactul lor asupra mentalităților

1. Evaluările sumative (examene finale, teste standardizate):
Acestea sunt, probabil, cele mai întâlnite forme de evaluare în multe dintre sistemele educaționale din lume. Testele standardizate, precum cele din România (Evaluarea Națională și Bacalaureatul), sau examenele SAT din Statele Unite, se concentrează pe compararea elevilor între ei, pe scoruri și pe rezultate finale. Deși aceste evaluări sunt utile în anumite contexte, ele pot favoriza dezvoltarea unei mentalități fixe, deoarece elevii pot începe să asocieze valoarea lor personală cu scorul obținut. Eșecurile în fața unui astfel de examen pot crea o teamă de eșec care duce la evitarea provocărilor viitoare.

2. Evaluările formative (feedback continuu, evaluări pe parcursul semestrului):
În contrast cu evaluările sumative, evaluările formative sunt menite să sprijine procesul de învățare. Acestea sunt concepute pentru a oferi elevilor un feedback constant despre progresul lor, pentru a identifica punctele forte și punctele slabe, și pentru a ghida dezvoltarea continuă. În sistemele educaționale care pun accent pe evaluarea continuă, elevii au mai multe ocazii de a învăța din greșeli și de a-și îmbunătăți performanțele, ceea ce sprijină dezvoltarea unei mentalități de creștere. În Finlanda, de exemplu, evaluările sunt axate pe progresul individual și nu pe compararea între elevi, ceea ce ajută elevii să înțeleagă că învățarea este un proces continuu și nu un test final.

3. Evaluările prin proiecte și portofolii:
Această formă de evaluare se concentrează pe procesul de învățare și pe dezvoltarea abilităților, mai degrabă decât pe un rezultat punctual. Elevii care lucrează la proiecte pe termen lung sau care sunt evaluați pe baza unui portofoliu care reflectă evoluția lor în timp, încep să înțeleagă că învățarea este o călătorie și nu o destinație. Aceasta abordare poate contribui semnificativ la dezvoltarea unei mentalități de creștere, deoarece încurajează elevii să își aprecieze eforturile și să își îmbunătățească continuu produsele.

Impactul sistemului educațional asupra mentalităților elevilor

Sistemele educaționale diferă semnificativ în ceea ce privește structura evaluărilor și abordările pedagogice. De exemplu, în țări precum Finlanda și Suedia, unde evaluările formative sunt promovate și greșelile sunt văzute ca oportunități de învățare, elevii dezvoltă o mentalitate de creștere mai puternică. Acest lucru le permite să se concentreze pe progresul personal și să își aprecieze eforturile mai mult decât rezultatele finale.

În schimb, în alte țări, cum ar fi Statele Unite sau Japonia, unde testele standardizate și examenele de performanță sunt predominante, elevii pot dezvolta o mentalitate fixă, în care eșecul este văzut ca un semn al lipsei de talent. Aceasta poate duce la un comportament mai conservator în fața provocărilor și la o frică generalizată de eșec, ceea ce limitează oportunitățile de învățare și creștere.

Concluzie: Transformarea mentalităților prin schimbarea evaluării

Evaluările școlare sunt mult mai mult decât simple instrumente de măsurare a performanței academice. Ele au un impact direct asupra mentalităților elevilor, influențând modul în care aceștia se raportează la învățare și la propriile limitări. Prin adaptarea sistemelor de evaluare pentru a sprijini o abordare mai flexibilă și mai continuă a învățării, educatorii pot contribui semnificativ la cultivarea unei mentalități de creștere, care să sprijine elevii în a înfrunta provocările și a învăța din greșeli.

În România, este esențial ca sistemul educațional să își transforme abordările evaluative pentru a încuraja mai mult procesul de învățare și mai puțin performanțele finale. Această schimbare poate ajuta la crearea unui mediu în care elevii nu se tem de eșec, ci îl acceptă ca pe o parte normală și valoroasă a dezvoltării lor.

Pentru a sprijini ideile expuse în articol și pentru a le întări credibilitatea, iată câteva referințe care pot fi utile:

1. Dweck, C. S. (2006). Mindset: The New Psychology of Success. Random House.
   În această lucrare fundamentală, Carol Dweck explorează conceptele de „mentalitate fixă” și „mentalitate de creștere”, explicând modul în care acestea influențează succesul și dezvoltarea personală. Cartea oferă o bază teoretică solidă pentru înțelegerea impactului mentalităților asupra învățării și performanței.
2. Hattie, J., & Timperley, H. (2007). The Power of Feedback. Review of Educational Research, 77(1), 81-112.
   Acest studiu arată importanța feedback-ului continuu în educație, care poate sprijini dezvoltarea unei mentalități de creștere. Evaluările formative, atunci când sunt implementate corect, pot stimula procesul de învățare și pot ajuta elevii să înțeleagă progresul lor personal.
3. Black, P., & Wiliam, D. (1998). Assessment and Classroom Learning. Assessment in Education: Principles, Policy & Practice, 5(1), 7-74.
   Acest articol oferă o analiză detaliată a cercetărilor privind evaluările formative și impactul lor asupra învățării. Autorii argumentează că evaluările formative contribuie la dezvoltarea unei mentalități de creștere și sprijină învățarea continuă.
4. Pasi, M. (2014). The Finnish Education System: A Model for the World? European Journal of Education, 49(3), 305-318.
   Această lucrare analizează sistemul educațional din Finlanda, concentrându-se pe evaluările formative și pe abordarea non-competitivă a educației. Finlanda este adesea menționată ca un exemplu de succes în ceea ce privește educația, datorită modului în care încurajează o mentalitate de creștere.
5. Rosen, M. (2015). The Impact of Standardized Testing on Education in the United States. Journal of Educational Psychology, 107(3), 653-662.
   Acest studiu analizează efectele testelor standardizate în Statele Unite asupra învățării elevilor și a dezvoltării mentalităților, subliniind cum evaluările rigide pot favoriza o mentalitate fixă și pot reduce dorința de a asuma riscuri în învățare.
6. The Swedish National Agency for Education (2017). Assessment and Grading in Swedish Schools.
   Raportul oficial al agenției educaționale din Suedia detaliază sistemul de evaluare al acestei țări, care pune accent pe evaluările formative și învățarea prin erori. În Suedia, greșelile sunt privite ca oportunități de învățare, contribuind astfel la dezvoltarea unei mentalități de creștere.