În această primăvară, Europa se confruntă cu un fenomen meteorologic extrem, caracterizat printr-un val de aer arctic care aduce temperaturi neobișnuite de scăzute pentru această perioadă a anului. De obicei, primăvara înseamnă o încălzire treptată a vremii, dar în 2025, sudul Europei se vede afectat de un episod de frig sever, provocat de o serie de cauze atmosferice complexe. Aceste cauze includ ruperea vortexului polar, modificările curentului atmosferic și formarea unui anticiclon de blocare. Vom explora fiecare dintre aceste fenomene în detaliu și vom analiza similaritățile cu evenimente din anii anteriori.

1. Ruperea Vortexului Polar și Specificitatea Perioadei Actuale

Vortexul polar este o masă mare de aer rece care se formează în regiunile polare, ajutând la menținerea temperaturilor scăzute în aceste zone. De obicei, vortexul polar rămâne stabil în timpul iernii, dar la începutul primăverii, când temperaturile globale încep să crească, acest vortex poate deveni instabil și se poate fragmenta. Atunci, aerul rece care de obicei rămâne în regiunile nordice migrează spre latitudini mai joase, afectând sudul Europei.

Deși ruperea vortexului polar este un fenomen mai frecvent observat în timpul iernii, în primăvara anului 2025 acest proces a avut efecte semnificative asupra sudului Europei, provocând temperaturi record pentru luna aprilie. De exemplu, în regiunile Balcanilor și în nordul Greciei, temperaturile au scăzut mult sub media sezonieră, iar acest fenomen a fost mult mai intens comparativ cu evenimente similare din anii anteriori, cum ar fi în 2018 și 2019, când efectele au fost limitate la Europa de Vest și Centrală.

Cercetările climatologilor au demonstrat că ruperea vortexului polar poate fi influențată de factori precum fluctuațiile temperaturii oceanice (fenomenul El Niño) și interacțiunile dintre atmosfera terestră și straturile superioare ale atmosferei (Hitchman & Harnik, 2004). În martie 2025, ruperea vortexului polar a adus aer rece în sudul Europei, ceea ce a dus la temperaturi scăzute neobișnuite pentru această perioadă.

2. Modificarea Curenților Atmosferici și Formarea Crestelor și Văilor Atmosferice

Un alt factor important care contribuie la acest val de frig este modificarea curentului atmosferic global. De obicei, primăvara este caracterizată de un curent atmosferic care favorizează încălzirea regiunilor nordice și sudice, însă în acest an, circulația atmosferică a suferit modificări semnificative. Meteorologii au observat formarea unor creste și văi atmosferice de mare amploare, care au permis aerului rece din nord să pătrundă în sudul Europei.

Cresta atmosferică se formează într-o zonă cu presiune ridicată, favorizând condiții de vreme mai caldă și mai uscată, în timp ce valea atmosferică este caracterizată prin presiune scăzută și aer rece și umed. Această interacțiune între presiunile atmosferice a favorizat migrarea maselor de aer rece din regiunile polare spre sud, iar acest fenomen a avut loc și în alte primăveri, cum ar fi în 2010, când o modificare similară a curentului atmosferic a adus aer rece în sudul Europei.

Schimbările în curentul atmosferic sunt adesea influențate de fenomene globale precum El Niño, care provoacă încălzirea apelor din Oceanul Pacific și afectează circulația atmosferică la nivel mondial (Cai et al., 2014). În acest caz, modificările din circulația atmosferică au permis aerului rece din nord să pătrundă în sudul Europei, iar acest fenomen a dus la temperaturi extrem de scăzute în multe zone europene.

3. Anticiclonul de Blocare și Persistența Frigului

Un alt fenomen crucial care a contribuit la menținerea acestui val de frig este formarea unui anticiclon de blocare. Acesta se referă la o zonă de presiune atmosferică ridicată care rămâne stabilă deasupra unei regiuni pe o perioadă îndelungată, împiedicând mișcarea naturală a maselor de aer. Astfel, acest blocaj atmosferic poate menține aerul rece din nord în regiunile sudice ale Europei pentru o perioadă mai lungă de timp.

Anticiclonul de blocare a fost responsabil și pentru valuri de frig din alți ani, deși fenomenul este mai frecvent întâlnit în timpul iernii. În 2012, un astfel de anticiclon a contribuit la menținerea unui val de frig prelungit în sudul Europei, iar efectele au fost asemănătoare celor observate acum. De asemenea, un fenomen similar a avut loc și în 2018, când un anticiclon de blocare a dus la o perioadă de temperaturi scăzute neobișnuite în primăvară.

Concluzie

Fenomenul de frig extrem din sudul Europei în primăvara anului 2025 este rezultatul unei combinații de factori atmosferici, inclusiv ruperea vortexului polar, modificarea curentului atmosferic și formarea unui anticiclon de blocare. Deși asemenea evenimente sunt mai frecvent întâlnite în timpul iernii, acest episod a afectat sudul Europei în luna aprilie, ceea ce este cu totul neobișnuit. Evenimente similare au fost observate în alți ani, precum în 2010 și 2012, dar intensitatea și impactul lor au variat. Monitorizarea continuă a acestor fenomene este esențială pentru a înțelege mai bine cum schimbările atmosferice influențează vremea globală și cum astfel de evenimente extreme pot deveni mai frecvente pe măsură ce climatul se schimbă.

Referințe:

• Hitchman, M. H., & Harnik, N. (2004). The role of the polar vortex in extreme winter weather in the Northern Hemisphere. Geophysical Research Letters.
• Cai, W., et al. (2014). The response of the atmospheric circulation to El Niño and its implications for global weather. Nature Climate Change.
• Reichler, T., & Road, P. (2003). Atmospheric blocking and its relationship to North Atlantic climate variability. Journal of Climate.