Introducere

În perioadele de criză economică, multe națiuni adoptă politici comerciale protecționiste pentru a proteja producția internă și a reduce dependența de importuri. Aceste măsuri au fost aplicate de-a lungul istoriei, iar două exemple semnificative din Statele Unite sunt Legea Smoot-Hawley din 1930 și tarifele impuse de administrația Trump în 2025. Deși intențiile celor două măsuri au fost diferite, efectele lor au fost alarmant de similare, subliniind riscurile protecționismului într-o lume tot mai globalizată.

Ce este protecționismul?

Protecționismul reprezintă o politică economică care urmărește protejarea industriilor naționale de concurența externă prin impunerea de taxe sau restricții asupra importurilor. Acest tip de politică poate include taxe vamale, subvenții pentru producători locali sau bariere netarifare, cum ar fi reglementările stricte. Scopul este de a sprijini producția internă și de a proteja locurile de muncă naționale.

Legea Smoot-Hawley: Protecție sau prăbușire?

Legea Smoot-Hawley, adoptată în 1930, a crescut semnificativ tarifele de import pentru mai mult de 20.000 de produse, în special pentru cele agricole. Intenția inițială era de a sprijini fermierii americani care sufereau din cauza Marii Crize, însă măsura a fost extinsă și la alte sectoare, inclusiv industria textilă și metalurgică. Deși proteja producția locală, rezultatele au fost dezastruoase: comerțul internațional a scăzut cu aproximativ 40% și a provocat răspunsuri punitive din partea altor țări, ceea ce a agravat criza globală (Irwin, 2011). După cum subliniază un raport de la France 24, „Agricultura americană nu a beneficiat de pe urma acestor tarife, iar răspunsurile altor țări au agravat criza” („Trump, Smoot-Hawley et l’histoire qui bégaie” 2025).

Protecționismul lui Trump: O lecție neschimbată?

În aprilie 2025, administrația Trump a impus o taxă generală de 10% pe toate importurile, cu tarife suplimentare de 20% și 34% pentru Uniunea Europeană și China. Această măsură a fost văzută de mulți economiști ca o repetare a greșelilor din trecut, în special a celor din perioada Marii Crize. Impactul imediat asupra piețelor financiare a fost sever, iar piețele bursiere au înregistrat o scădere semnificativă, cunoscută sub numele de „Lunea Neagră” (Libération, 2025). Un analist economic a subliniat: „Avem o senzație de deja-vu. Așa a început și protecționismul în 1930 – cu intenții bune, dar efecte catastrofale” („Trump et les tarifs douaniers” 2025).

O opinie avizată: Paul Krugman

În „The Conscience of a Liberal” (2007), economistul Paul Krugman recunoaște că tarifele pot stimula economia internă în anumite condiții, dar subliniază că într-o economie globalizată, efectele protecționismului pot deveni imprevizibile și riscante. Deși poate oferi o protecție temporară pieței interne, protecționismul riscă să izoleze economia și să limiteze schimburile comerciale esențiale. Krugman avertizează asupra pericolelor provocate de măsurile protecționiste, care pot duce la o stagnare economică globală.

Exemple recente de protecționism global

De-a lungul ultimilor ani, protecționismul a fost adoptat de mai multe țări, nu doar de SUA. Un exemplu relevant este Uniunea Europeană, care în 2018 a introdus taxe pe o serie de produse americane, inclusiv motociclete și băuturi alcoolice, în replică la taxele impuse de Trump. De asemenea, China a aplicat taxe suplimentare pe produsele americane în cadrul războiului comercial dintre cele două țări. Aceste măsuri au dus la un declin semnificativ al comerțului bilateral și au afectat economiile ambelor părți. Impactul acestor măsuri protecționiste a fost resimțit nu doar în piețele financiare, dar și în relațiile internaționale.

Lecțiile istorice și implicațiile pentru economia globalizată

Istoria ne învață că măsurile protecționiste pot avea efecte negative pe termen lung. Deși ele pot părea o soluție atractivă într-o perioadă de criză economică, efectele lor pot fi dăunătoare pentru economiile naționale și globale. În cazul Legii Smoot-Hawley, creșterea tarifelor a dus la o reducere drastică a comerțului global și a amplificat criza economică. Protecționismul poate contribui la o izolare economică, scăzând competitivitatea și inovația, iar în final poate dăuna nu doar economiei interne, ci și relațiilor externe.

Soluții alternative: Promovarea comerțului echilibrat

În locul protecționismului, guvernele pot adopta politici economice care sprijină dezvoltarea economică sustenabilă prin promovarea comerțului echilibrat. De exemplu, în loc de tarife, guvernele pot investi în educație, infrastructură și inovație pentru a sprijini competitivitatea economiilor interne. De asemenea, acordurile comerciale internaționale, care respectă interesele fiecărei națiuni, pot contribui la o mai bună integrare economică globală, fără a recurge la protecționismul extrem.

Dorințele de protecționism ale unor candidați români la președinție

În România, unii candidați politici în alegerile din 2024 au susținut măsuri protecționiste, argumentând că protejarea pieței interne ar ajuta la dezvoltarea economiei naționale, în special în fața crizelor economice globale. Totuși, aplicarea unor astfel de măsuri ar putea conduce la efecte similare celor observate în SUA în perioada Marii Crize, afectând în mod negativ atât consumatorii, cât și exporturile României.

Efectele protecționismului asupra României

Dacă măsurile protecționiste vor fi implementate în România, se pot aștepta creșteri ale prețurilor pentru produsele importate, ceea ce va duce la o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor. În plus, în contextul globalizării, protecționismul poate limita accesul României la piețele externe, reducând posibilitățile de export și încurajând izolare economică. Astfel, în ciuda intențiilor de protejare a economiei interne, efectele pe termen lung ale protecționismului ar putea dăuna economiei și relațiilor externe ale României.

Concluzie

Deși măsurile protecționiste pot părea soluții rapide în fața crizelor economice, istoria ne învață că acestea pot adânci problemele economice pe termen lung. Protecționismul poate avea un impact negativ asupra comerțului global, competitivității și inovației. În schimb, guvernele ar trebui să adopte politici economice care să sprijine creșterea sustenabilă, promovând deschiderea pieței și integrarea globală. Astfel, lecțiile istorice trebuie să fie avute în vedere pentru a crea politici comerciale care sprijină dezvoltarea economică și relațiile internaționale echilibrate.

Bibliografie

Irwin, Douglas A. Peddling Protectionism: Smoot-Hawley and the Great Depression. Princeton University Press, 2011.
Krugman, Paul. The Conscience of a Liberal. W. W. Norton & Company, 2007.
Libération. „Trump et les tarifs douaniers : la répétition d’une erreur historique ?” Libération, 2025, https://www.liberation.fr.
France 24. „Trump, Smoot-Hawley et l’histoire qui bégaie.” France 24, 2025, https://www.france24.com.
U.S. Library of Congress. „Historical Analysis of the Smoot-Hawley Tariff Act.” Library of Congress, 2024, https://www.loc.gov.