adaptare după: Krueger, Joachim I. 2013. „Maslow on Creativity: Wisdom or Wishy-Wash?” Psychology Today, September 7, 2013. https://www.psychologytoday.com/us/blog/one-among-many/201309/maslow-creativity

Atunci când vorbim despre creativitate, gândul ne zboară adesea la pictori celebri, compozitori excentrici sau antreprenori vizionari. Dar ce-ar fi dacă am privi creativitatea ca pe o formă de sănătate psihologică? Aceasta este propunerea îndrăzneață a lui Abraham Maslow, unul dintre cei mai importanți gânditori ai psihologiei umaniste din secolul XX.

Într-o epocă dominată de behaviorism și de teoriile mecaniciste ale psihicului, Maslow vine cu o viziune care respiră umanitate: oamenii au un potențial profund, iar creativitatea este o expresie naturală a ființei echilibrate, sănătoase și spontane.

Maslow și lupta cu piramida (și cu Aristotel)

Probabil ai auzit de piramida nevoilor propusă de Maslow în 1943, unde nevoile fiziologice, de siguranță, sociale și de stimă preced ceea ce el numea self-actualization — starea de împlinire de sine. Ceea ce poate nu știi e că Maslow nu a fost rigid în această viziune ierarhică. De fapt, mai târziu a recunoscut că oamenii pot manifesta trăsături de auto-actualizare chiar și în lipsa satisfacerii complete a nevoilor de bază.

În eseul său din 1968, Maslow se desparte de tradiția definirii creativității prin produsul final și introduce o viziune nouă: creativitatea este o trăsătură caracterologică. Este vorba de deschidere, sinceritate, curiozitate, jovialitate — exact trăsăturile unui copil sănătos și iubit.

Dar aici apare un conflict logic: dacă cei aflați pe culmile creativității nu mai caută aprobarea socială, cum se împacă asta cu nevoia de stimă, situată sub nivelul de auto-actualizare în celebra piramidă? Maslow însuși oscilează între dorința de a fugi de logica aristotelică (bazată pe clasificări rigide) și nevoia de a explica ordonat aceste contradicții.

Creativitatea brută vs. creativitatea ordonată

Maslow face o distincție între două tipuri de creativitate:

• Creativitatea primară, spontană, copilărească, uneori „silly” și „crazy” (chiar cu aceste cuvinte descrie Maslow oamenii creativi);
• Creativitatea secundară, matură, analitică, care clasifică și ordonează.

Adevărata creativitate, sugerează el, este capacitatea de a integra cele două: să fii spontan fără a fi haotic, ordonat fără a fi rigid. Este ceea ce am putea numi meta-creativitate — o expresie a unei integrări profunde a sinelui, o reconciliere între impuls și rațiune.

Unde găsim, de fapt, creativitatea?

Maslow ne provoacă să nu căutăm creativitatea doar în muzee, laboratoare sau startup-uri. Ea se poate manifesta în gesturi simple, în gânduri nefiltrate, în capacitatea de a vedea „proaspătul, concretul, idiosincraticul” acolo unde alții văd doar clișee.

Poate fi într-un copil care rostește fără frică adevărul. Într-o bătrână care croșetează fără model. Într-un activist care îndrăznește să propună o alternativă pașnică într-un conflict sângeros — așa cum sugerează autorul articolului original: o idee „ne-testată”, dar profund creativă, de a înlocui bombardamentele din Siria cu un marș pașnic al 100.000 de oameni.

Concluzie: Îndrăznește să fii „silly”

Maslow ne invită să nu reducem creativitatea la produsul artistic sau la inovația economică. Creativitatea este, înainte de toate, o expresie a integrității interioare și a curajului de a trăi autentic.

Într-o lume care tinde să premieze conformismul și să încurajeze algoritmii în locul spontaneității, poate că a fi „nutty, silly, crazy” este chiar actul suprem de creativitate.

---

Referințe:
Maslow, A. H. (1943). A Theory of Human Motivation. Psychological Review, 50, 370–396.
Maslow, A. H. (1968). Toward a Psychology of Being. New York: Wiley.
Kenrick, D. T., Griskevicius, V., Neuberg, S. L., & Schaller, M. (2010). Renovating the Pyramid of Needs. Perspectives on Psychological Science, 5, 292–314.