Într-o lume tot mai conștientă de riscurile demenței, orice uitare sau ezitare ne poate speria. Însă nu orice lapsus înseamnă boală. Uneori e doar „ceață mentală”, alteori poate fi o simplă uitare legată de vârstă. Totuși, există și situații în care creierul începe să nu mai conștientizeze propriile probleme – iar acest lucru se numește anosognosie, un semn posibil de Alzheimer. Să le analizăm pe toate, clar și cu exemple.

🧠 1. Ce este ceața mentală?
Termenul de „ceață mentală” („brain fog”) descrie o stare temporară de confuzie, oboseală cognitivă și concentrare slabă. Poate apărea în multe contexte:
- lipsa somnului,
- stres cronic,
- alimentație dezechilibrată,
- menopauză,
- COVID-19 sau alte boli virale.
📌 Exemplu: intri într-o cameră și nu mai știi de ce ai venit. Sau te blochezi la un cuvânt simplu în mijlocul unei conversații.
🟢 Vestea bună: ceața mentală este reversibilă și persoana e conștientă de aceste dificultăți.
„Ceața mentală nu este o boală în sine, ci un simptom. Poate fi gestionată prin somn, nutriție și exerciții mentale.”
— Mayo Clinic, 2023
🚫 2. Ce este anosognosia?
Anosognosia este o tulburare neurologică gravă în care persoana nu este conștientă că are probleme cognitive sau de memorie. Este adesea prezentă în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.
📌 Exemplu: cineva care uită frecvent ce a spus cu 10 minute în urmă, dar insistă că nu are nicio problemă.
🔴 Semnal de alarmă: lipsa conștientizării deficitelor este tipică în Alzheimer. Tocmai de aceea, profesorul Bruno Dubois afirmă:
„Dacă o persoană se plânge că uită, e un semn bun. Înseamnă că este conștientă, deci NU are Alzheimer.”
— Prof. Bruno Dubois, IMMA Paris
🧓 3. Ce este boala Alzheimer?
Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care afectează memoria, limbajul, orientarea, și în timp, capacitatea de a avea grijă de sine.
📌 Exemplu: o persoană uită evenimente importante, nu mai recunoaște locuri familiare, se pierde pe drumuri cunoscute, și nu recunoaște membrii familiei.
🔴 În stadiile avansate, apare anosognosia: pacientul nu recunoaște boala și devine confuz, retras, uneori chiar agresiv.
📊 Tabel Comparativ: Clarificare Rapidă
| Caracteristică | Ceață Mentală | Anosognosie | Alzheimer |
|---|---|---|---|
| Este reversibilă? | Da | Nu (legată de boli neurologice) | Nu |
| Conștientizare a simptomelor | Da | Nu | Nu |
| Cauze | Stres, somn, hormoni, COVID | Alzheimer, AVC, traume cerebrale | Proces degenerativ progresiv |
| Vârstă de apariție | Orice vârstă | De obicei 60+ | Mai ales 65+ |
| Soluții | Somn, dietă, relaxare | Consult neurologic | Tratament simptomatic, îngrijire |
| Exemple | Uit numele unui film | Negarea pierderii de memorie | Uit unde sunt, cine sunt apropiații |
🧪 Test Rapid: Verifică-ți Atenția
Citește repede aceste șiruri. Găsește:
- Litera C:
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOO - Cifra 6:
99999999999699999999999999999999999999 - Litera N:
MMMMMMMMMNMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
⏱️ Dacă le-ai găsit rapid, ai o vigilență bună! În Alzheimer, astfel de sarcini devin extrem de dificile.
🧩 Ce Putem Face Pentru a Ne Proteja Creierul?
🔹 Exerciții fizice zilnice – Plimbările stimulează circulația cerebrală.
🔹 Citit și învățare continuă – Mențin activă gândirea logică.
🔹 Alimentație antiinflamatoare – Omega-3, afine, verdețuri.
🔹 Somn profund – Cheia regenerării neuronale.
🔹 Reducerea stresului – Yoga, meditație, respirație conștientă.
🔹 Viață socială activă – Discuțiile stimulează limbajul și memoria.
🧭 Concluzie
Dacă ești conștient că uiți sau te simți uneori „în ceață”, cel mai probabil NU e vorba de Alzheimer. Însă dacă tu sau cineva drag nu recunoaște aceste probleme și pare dezorientat constant, e timpul să consultați un neurolog. Anosognosia este un semn subtil, dar periculos, care poate anunța debutul unei boli degenerative.
Nu toate uitările sunt un motiv de teamă. Dar toate merită atenție.
📚 Surse utile:
- Mayo Clinic (2023), „Brain Fog: Causes and Remedies”
- IMMA Paris – Interviu cu Prof. Bruno Dubois
- Alzheimer’s Association (2024), „Understanding Alzheimer’s Disease”

Lasă un comentariu