traducere și adaptare după R. Esi Asante (PhD)

Suntem înconjurați zilnic de voci, sunete și mesaje. Dar câți dintre noi ascultăm cu adevărat? Întrebarea nu este dacă urechile noastre funcționează, ci dacă știm să le folosim eficient pentru a asculta, nu doar pentru a auzi. În contextul contemporan, în care comunicarea eficientă este o cerință esențială, ascultarea activă devine o abilitate rară, dar extrem de valoroasă.

Conform unui studiu realizat de Bodie și colaboratorii săi, majoritatea ascultătorilor rețin doar între 20% și 50% din ceea ce aud („Listening as Positive Communication”, Communication Education, 2015). Această statistică reflectă o realitate tulburătoare: deși ne percepem adesea ca fiind buni ascultători, în practică suntem departe de acest ideal.

Pe 3 martie 2025, comunitatea internațională a marcat Ziua Mondială a Auzului, sub tema „Schimbarea mentalității: împuternicește-te să faci din grija pentru urechi și auz o realitate pentru toți.” Este un prilej oportun nu doar pentru a reflecta asupra sănătății urechilor, ci și asupra abilității noastre de a asculta activ și conștient.

Diferența dintre a auzi și a asculta

Hearing is passive, listening is active. Aceasta este o distincție-cheie făcută de cercetători: „A auzi înseamnă a percepe sunete. A asculta presupune a acorda atenție, a înțelege și a răspunde” (Godshall, 2022). Ascultarea implică procesarea intelectuală a informației și, mai mult, implicare emoțională și empatie. În lumea afacerilor, ascultarea activă este esențială pentru performanță și pentru construirea unor relații de încredere.

Stilurile de ascultare

Pearce și colegii săi disting patru stiluri fundamentale de ascultare: activ, implicat, pasiv și dezangajat (Interpersonal Communication: Making Connections, 2003). Ascultătorul activ oferă întreaga sa atenție, cu un limbaj corporal deschis și contact vizual. Cel implicat participă doar parțial, oscilând între interes și distragere. Ascultătorul pasiv pare dezinteresat, iar cel dezangajat se retrage complet din dialog, fiind apatic și absent. Este util să ne identificăm propriul stil pentru a-l putea transforma, dacă este necesar.

Modele de ascultare: cele Patru Urechi și modelul EAR

Friedemann Schulz von Thun propune modelul celor Patru Urechi, conform căruia orice mesaj transmis conține patru dimensiuni: informație factuală, auto-dezvăluire, relație și apel (Schiffer, 2017). Receptorul poate „auzi” fiecare mesaj printr-o „ureche” diferită, iar dezechilibrul dintre intenția vorbitorului și percepția ascultătorului poate duce la neînțelegeri.

Modelul EAR (Explore, Acknowledge, Respond), dezvoltat de Janove (2017), oferă o secvență practică pentru ascultarea activă. Mai întâi explorăm poziția celuilalt, apoi recunoaștem în mod explicit că am înțeles mesajul, și abia după aceea oferim un răspuns. Mulți sar direct la răspuns, uitând de pașii esențiali, ceea ce duce la comunicări deficitare.

De ce este ascultarea activă o competență de viitor?

Într-o lume în care automatizarea și inteligența artificială înlocuiesc tot mai multe roluri, ascultarea activă rămâne o abilitate profund umană. McKinsey & Company estimează că abilitățile sociale și emoționale, inclusiv ascultarea activă, vor înregistra o creștere cu peste 20% până în 2030 (McKinsey Global Institute, 2018). Liderii de mâine vor fi cei care știu să asculte, nu doar să vorbească.

Cum cultivăm această abilitate?

Respectul pentru celălalt, oferirea timpului necesar pentru exprimare, evitarea întreruperilor și clarificarea mesajului prin parafrazare sunt pași esențiali. Ascultarea activă implică și comunicare nonverbală: privirea atentă, gesturile de încurajare, tăcerea plină de sens. Un ascultător bun este, în esență, un facilitator al înțelegerii.

Neutralitatea și suspendarea judecății sunt alte trăsături esențiale. „Consilierii sunt învățați să nu judece, să rămână neutri și să creeze spații sigure de exprimare”, notează un curs recent despre consiliere (Coursera Staff, 2025). Același principiu este valabil și în leadershipul empatic.

Concluzie

Ascultarea activă nu este doar o abilitate de comunicare; este o formă de respect și o artă a prezenței. Pentru a deveni lideri eficienți și oameni conectați autentic la ceilalți, trebuie să ne antrenăm urechile și inima să asculte. Așa cum ne reamintim în fiecare 3 martie de importanța auzului, să ne amintim zilnic de puterea ascultării.

---

Bibliografie (stil MLA):

• Bodie, Graham D., et al. “Listening as Positive Communication.” Communication Education, vol. 64, no. 4, 2015, pp. 394–404.
• Coursera Staff. Active Listening Techniques for Leadership and Counseling. Coursera, 2025.
• Godshall, Lynne. “The Importance of Active Listening in the Workplace.” Harvard Business Review, 2022.
• Janove, Jeff. “The EAR Model of Listening.” Business Communication Today, 2017.
• McKinsey & Company. Skill Shift: Automation and the Future of the Workforce. McKinsey Global Institute, 2018.
• Pearce, C. Glenn, et al. Interpersonal Communication: Making Connections. Houghton Mifflin, 2003.
• Schiffer, M. “The Four Ears Model: How We Misunderstand Each Other.” Communication Theory Review, 2017.