A fost odată un băiat sărman pe nume Ma Liang, care iubea să deseneze. Deși nu avea nici măcar o pensulă, își folosea bețișoarele ca să deseneze pe nisip sau pe pereții crăpați ai casei. Visul lui era să poată picta ca un adevărat artist, dar nu avea nici mijloace, nici sprijin.

Într-o noapte, Ma Liang a visat că un bătrân înțelept i-a dăruit o pensulă magică. Când s-a trezit, pensula era chiar lângă el. Curios, a început să deseneze o pasăre – și, spre uimirea lui, pasărea a prins viață și a zburat!

A înțeles atunci că pensula avea puterea de a transforma desenul în realitate.

Ma Liang a început să o folosească pentru a-i ajuta pe oamenii săraci: desena mâncare pentru cei flămânzi, unelte pentru muncitori și chiar boi pentru fermieri. Curând, vestea despre pensula magică s-a răspândit.

Un stăpân bogat și lacom a auzit de ea și l-a chemat pe băiat la palat. I-a cerut să picteze aur, palate și corăbii pentru a-și mări bogățiile. Dar Ma Liang a refuzat. „Nu voi folosi această pensulă pentru lăcomie”, i-a spus.

Furios, stăpânul l-a închis pe Ma Liang și a încercat să folosească el însuși pensula, dar nimic nu prindea viață.

Până la urmă, băiatul a fost eliberat de oamenii pe care îi ajutase. Cu ajutorul pensulei, a desenat un val uriaș care a dus corabia lacomului departe, de unde nu s-a mai întors.

Ma Liang a continuat să creeze pentru binele oamenilor, știind că puterea adevărată trebuie folosită cu înțelepciune și bunătate.