În ultimii ani, lumea pare prinsă într-o tensiune crescândă între valorile democratice liberale și tentațiile iliberalismului. Ceva profund s-a schimbat în relația dintre cetățeni și instituțiile democratice, iar consecințele se simt de la Washington la Budapesta, de la Paris la București. Ce ne spune acest val global? Este liberalismul în declin? Sau doar o criză de încredere temporară?

🌊 O lume polarizată

După al Doilea Război Mondial, modelul liberal-democratic s-a impus ca ideal global: alegeri libere, instituții stabile, protecția minorităților, stat de drept și economie de piață. Dar în ultimele două decenii, vedem o schimbare de paradigmă. Lideri precum Viktor Orbán, Recep Erdoğan sau chiar Donald Trump promovează modele autoritare sau iliberale sub masca democrației electorale.

Acest fenomen nu este izolat. În 2024, scorul mediu global de libertate politică și civilă a scăzut pentru al 18-lea an consecutiv, conform organizației Freedom House. Țări considerate anterior „libere” alunecă spre zone gri, în care instituțiile democratice funcționează mai mult pe hârtie decât în practică.

🧭 Cazuri emblematice: SUA, Europa de Vest, Europa de Est

În Statele Unite, o societate profund polarizată a ajuns să fie dominată de un narativ de confruntare, cu un fost președinte condamnat, dar în continuare extrem de popular. În Franța și Germania, partidele populiste de extremă dreapta cresc constant în sondaje, punând presiune pe guvernele tradiționale.

În Europa de Est, iliberalismul este și mai vizibil. Ungaria nu mai este considerată o democrație liberală de către Uniunea Europeană. Polonia, deși într-un proces recent de reechilibrare democratică, a trecut prin ani întregi de control politic asupra justiției și mass-mediei.

🇷🇴 România – între tentația radicalismului și echilibrul fragil

România a fost la un pas să urmeze această tendință. În alegerile prezidențiale din 2025, victoria lui Nicușor Dan în fața lui George Simion a fost un moment definitoriu. Aproape jumătate din alegători au susținut un candidat care a pus sub semnul întrebării apartenența României la UE și NATO, doi dintre pilonii principali ai progresului post-comunist.

Deși rezultatul final a fost unul favorabil stabilității, acest episod scoate la iveală o fisură reală în încrederea în democrația liberală. Corupția, inegalitatea economică și percepția că elitele nu înțeleg problemele oamenilor au alimentat un discurs naționalist, simplist, dar seducător pentru mulți.

📊 România în context: o comparație regională

Pentru a înțelege mai clar poziționarea României, iată un grafic comparativ al scorurilor de libertate (Freedom House 2024):

România are un scor de 70 din 100 – peste Ungaria (66) și mult peste Turcia (32), Rusia (16) sau China (9), dar încă sub Polonia (81) sau democrațiile consolidate din Vest. Ne aflăm într-o zonă de tranziție: destul de liberi pentru a ne exprima, dar vulnerabili la tendințele autoritare.

🧩 De ce oamenii se îndepărtează de liberalism?

1. Corupție și ipocrizie – Oamenii au fost dezamăgiți de promisiunile elitelor politice. În România, „statul de drept” a fost adesea invocat în timp ce mulți politicieni se îmbogățeau netransparent.
2. Inegalitate și insecuritate – Liberalismul economic nu a adus prosperitate pentru toți. Salariile mici, emigrarea masivă, colapsul industriei au creat o societate frustrată.
3. Identitate culturală vs. corectitudine politică – Mulți simt că nu se mai regăsesc într-un discurs liberal considerat „rupt de realitate”, concentrat pe concepte abstracte precum „fluiditatea identității”, în timp ce problemele de zi cu zi rămân nerezolvate.

🛤️ Ce e de făcut?

Nu trebuie să abandonăm valorile democrației liberale, ci să le regândim. Să le eliberăm de jargonul elitist și să le aducem din nou în slujba oamenilor obișnuiți:

• 🌱 Să reconstruim încrederea prin instituții curate și eficiente
• ⚖️ Să promovăm echitatea economică și nu doar libertatea pieței
• 🎙️ Să apărăm libertatea de exprimare, fără a cădea în dogmatism ideologic
• 🧭 Să protejăm identitatea națională, fără a cădea în xenofobie

🔚 Concluzie: un moment de răscruce

România a evitat, cel puțin temporar, o direcție periculoasă. Dar lumea este într-un punct de inflexiune. Dacă democrația liberală nu răspunde sincer, uman și eficient problemelor reale ale cetățenilor, alternativa nu va fi progresul, ci regresul. Și data viitoare, poate nu vom fi la fel de norocoși.

Notă explicativă: Ce este iliberalismul?

Iliberalismul este un concept politic care descrie un tip de guvernare sau regim în care se păstrează elementele formale ale democrației, cum ar fi alegerile periodice, dar în care valorile fundamentale ale liberalismului — precum statul de drept, separația puterilor, libertatea presei, drepturile civile și pluralismul politic — sunt restrânse sau subminate.

---

Aspectele principale ale iliberalismului

1. Democrație electorală, dar nu liberală
   În regimurile iliberale, alegerile există și sunt adesea competitive, însă acestea nu garantează respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Alegerile pot fi manipulate prin controlul media, restrângerea opoziției sau modificarea regulilor electorale în favoarea puterii aflate la conducere.
2. Limitarea libertăților civile
   Libertatea de exprimare, libertatea presei și drepturile minorităților sunt adesea restricționate. Mass-media independentă este cenzurată sau preluată de stat ori de grupuri apropiate puterii, iar disidenții sunt marginalizați, intimidați sau chiar persecutați.
3. Subminarea statului de drept
   În iliberalism, independența justiției este adesea compromisă. Guvernul sau liderii politici influențează deciziile judecătorești, iar mecanismele de control și echilibru între puteri sunt erodate. Astfel, instituțiile devin slabe sau funcționează doar formal.
4. Naționalism și suveranism accentuat
   Regimurile iliberale folosesc adesea discursuri naționaliste pentru a mobiliza populația și a justifica măsuri autoritare. Se pune accent pe „protecția identității naționale” în fața influențelor externe sau „corectitudinii politice” considerate ca amenințări.
5. Populism și discurs simplificat
   Liderii iliberali se prezintă ca apărători ai „poporului autentic” împotriva „elitelor corupte” sau „străine”. Acest discurs polarizează societatea și subminează dialogul democratic.
6. Eroziunea pluralismului politic
   Opoziția politică este redusă la o prezență simbolică sau este activ persecutată. Partidele dominante folosesc pârghii administrative și legislative pentru a-și menține controlul.

---

De ce a apărut conceptul de iliberalism?

• După sfârșitul Războiului Rece, multe țări din Europa Centrală și de Est au trecut de la regimuri autoritare la democrații electorale, dar nu toate au reușit să construiască instituții democratice funcționale.
• Iliberalismul a fost observat ca o formă de „democrație incompletă” sau „democrație electorală fără liberalism”, în care puterea politică este concentrată, iar drepturile și libertățile sunt limitate.
• Conceptul ajută la înțelegerea modului în care regimurile pot părea democratice, dar nu respectă principiile esențiale ale democrației liberale.

---

Exemple actuale de iliberalism

• Ungaria sub Viktor Orbán, cu control sporit asupra justiției și media.
• Turcia sub Recep Tayyip Erdoğan, unde libertatea presei și independența instituțiilor au fost limitate.
• Rusia sub Vladimir Putin, cu alegeri controlate și opoziție marginalizată.
• Unele fenomene din democrațiile consolidate, unde polarizarea extremă și atacurile asupra unor instituții democratice ridică semne de întrebare.

---

Consecințe și riscuri

• Subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile democratice.
• Polarizare socială accentuată și conflicte politice.
• Erodarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
• Riscul revenirii unor regimuri autoritare sau dictaturii mascate.

---

Cum se poate răspunde?

• Consolidarea instituțiilor independente și transparente.
• Promovarea educației civice și a culturii democratice.
• Apărarea libertății presei și a pluralismului politic.
• Oferirea de răspunsuri reale la problemele sociale și economice ale cetățenilor, pentru a reduce nemulțumirile și sărăcia.

Sursa de inspirație:

Romania Dodged a Bullet, But the West Is Still in Danger | Opinion – Newsweek

📚 Surse suplimentare pentru aprofundare:

1. Freedom House – Freedom in the World 2024 Report
   🔗 https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2024
   Raportul arată că 2024 a fost al 18-lea an consecutiv de declin global al libertății. Subiecte abordate: regres democratic în SUA, Ungaria, India și creșterea autocrațiilor.
2. Varieties of Democracy (V-Dem) Institute – Democracy Report 2024: Democracy Winning and Losing at the Ballot Box
   🔗 https://www.v-dem.net
   Oferă date comparative pe țări privind regresul democratic, inclusiv o hartă globală a „autocratizării”. România este clasificată ca „electoral democracy” cu risc moderat de deteriorare instituțională.
3. The Economist Intelligence Unit – Democracy Index 2023
   🔗 https://www.eiu.com
   România a fost clasificată ca „democrație cu defecte” („flawed democracy”), în linie cu multe țări din Europa Centrală și de Est. Indexul evidențiază polarizarea și scăderea participării civice ca tendințe-cheie.
4. Yascha Mounk – The Great Experiment: Why Diverse Democracies Fall Apart and How They Can Endure (2022)
   📖 O analiză despre fragilitatea democrațiilor liberale în societăți din ce în ce mai diverse. Mounk avertizează asupra riscului ca polarizarea identitară să submineze consensul democratic.
5. Anne Applebaum – Twilight of Democracy: The Seductive Lure of Authoritarianism (2021, dar încă relevantă în 2024)
   📖 Applebaum descrie cum intelectualii și elitele conservatoare din țări precum Polonia sau Ungaria s-au alăturat mișcărilor autoritare, legitimând discursul iliberal.
6. Francis Fukuyama – articole recente în Foreign Affairs (2022–2024)
   🔗 https://www.foreignaffairs.com/authors/francis-fukuyama
   Fukuyama recunoaște criza liberalismului, dar argumentează că este nevoie de o „reconstrucție etică și instituțională” a acestuia, nu abandon.
7. International IDEA – Global State of Democracy Report 2023: The Resilience of Democracy at a Crossroads
   🔗 https://www.idea.int
   Accent pe deteriorarea statului de drept și scăderea participării civice. România figurează cu semne de stagnare democratică și vulnerabilitate la corupție.
8. Alina Mungiu-Pippidi – articole în Romania Curată și Journal of Democracy
   🔗 https://romaniacurata.ro
   Analizează regresul democratic din România și Europa de Est, subliniind rolul clientelismului și al rețelelor de interese post-comuniste.