Alegerile din mai 2025 s-au încheiat, iar românii au vorbit prin vot. Avem un nou președinte și, în curând, un nou guvern care promite să pună economia pe picioare. Dar în ce măsură poate fi dusă această promisiune la îndeplinire, mai ales într-un context atât de fragil?

---

Situația actuală – pe scurt

România are un rating de credit BBB- cu perspectivă negativă, adică e la limita inferioară a categoriei „de încredere”. E ca și cum am fi ultimii dintr-o listă de elevi care încă trec clasa. Orice greșeală majoră ne-ar putea împinge în zona „junk” (nerecomandat pentru investiții).

Pentru oamenii obișnuiți, asta înseamnă:

• Dobânzi mari la credite.
• Mai puține investiții străine.
• Posibile tăieri de cheltuieli publice (inclusiv salarii, pensii sau ajutoare).
• Mai puține locuri de muncă bine plătite.

---

Ce speranțe sunt?

✅ 1. Un guvern stabil și responsabil

Dacă după alegeri se formează o coaliție solidă, cu o majoritate clară, există speranța că deciziile importante nu vor mai fi amânate. Investitorii vor avea mai multă încredere dacă văd că România are o direcție clară și serioasă.

✅ 2. Un plan fiscal realist

Dacă noul guvern vine cu un plan de reducere treptată a deficitului bugetar (adică să nu mai cheltuim cu mult peste cât încasăm), este posibil ca agențiile de rating să mențină România în categoria „de încredere”. Asta înseamnă stabilitate financiară pentru următorii ani.

✅ 3. Reforme digitale și administrative

Reducerea birocrației, digitalizarea instituțiilor publice și combaterea evaziunii fiscale pot aduce mai mulți bani la buget fără a crește taxele. Asta ar putea duce la o economie mai funcțională, mai prietenoasă pentru antreprenori și mai eficientă pentru cetățeni.

✅ 4. Fondurile europene și investițiile verzi

România încă are la dispoziție miliarde de euro din PNRR și din bugetul UE. Dacă noile autorități se mișcă rapid și eficient, acești bani pot fi investiți în infrastructură, educație și sănătate – adică exact acolo unde ne doare cel mai tare.

---

Ce pot spera oamenii obișnuiți, concret?

🔸 Pe termen scurt: E posibil să vedem măsuri de austeritate – reduceri sau înghețări de salarii și pensii, creșteri de taxe. E greu, dar necesar pentru a evita prăbușirea economică.

🔸 Pe termen mediu: Dacă guvernul reușește să recâștige încrederea piețelor financiare și să atragă investiții, s-ar putea stabiliza prețurile, dobânzile să scadă, iar inflația să fie ținută sub control.

🔸 Pe termen lung: România poate deveni o țară unde antreprenorii sunt sprijiniți, infrastructura e modernizată, iar serviciile publice funcționează decent – dar doar dacă există voință politică și implicare civică.

---

Un mesaj important: Speranța nu e pasivă.

Românii pot influența viitorul nu doar prin vot, ci și prin:

• implicare în comunitate,
• susținerea presei independente,
• cererea de transparență de la autorități,
• sprijinirea afacerilor locale și corecte.

Speranța nu e doar așteptare – e acțiune constantă.

🔍 Referințe

1. Fitch Ratings – Romania – Ratings & Research
2. Standard & Poor’s (S&P) Global Ratings – S&P Ratings on Romania
3. Ministerul Finanțelor Publice din România – Execuția bugetară 2024-2025
4. Comisia Europeană – European Semester: Romania Country Report 2025
5. Banca Națională a României (BNR) – Raport asupra stabilității financiare
6. Eurostat – Government deficit/surplus, debt and associated data
7. Bloomberg, Financial Times, Reute