Sistemul de învățământ universitar a fost tradițional caracterizat prin rigiditate – programe fixe, reguli stricte privind prezența, metode de predare și examinare uniforme, cu puțin spațiu pentru adaptare. Totuși, nevoia de flexibilitate a crescut odată cu diversificarea profilurilor studenților, evoluția tehnologiei și cerințele pieței muncii. Acest articol explorează cum s-a desfășurat procesul educațional universitar, cum s-a extins flexibilitatea și cum aceasta răspunde diversității de personalități și nevoi ale studenților.
Rigiditatea tradițională în universitățile românești
Până în anii 2000, universitățile din România aveau un sistem foarte rigid:
- Programe stricte, fără opțiuni de alegere: Studenții urmau un traseu bine definit, cu discipline obligatorii și puține cursuri opționale.
- Prezență obligatorie și controlată strict: Absențele erau penalizate dur, iar prezența fizică la toate cursurile era o cerință esențială.
- Metode tradiționale de predare și evaluare: Prelegeri frontale, examene scrise finale cu subiecte stabilite de profesor, fără alternative precum proiecte sau prezentări.
- Uniformitate în exigențe: Toți studenții erau tratați la fel, indiferent de stilul lor de învățare sau angajamente personale (job, familie).
Această rigiditate oferea claritate, dar limita dezvoltarea individuală și adaptabilitatea, creând frustrări, mai ales pentru studenții cu personalități nonconformiste sau pentru cei cu alte obligații în afara facultății.
Schimbări și extinderea flexibilității – factori și exemple concrete
1. Procesul Bologna și introducerea sistemului modular
Începând cu 2005, odată cu aderarea României la procesul Bologna, universitățile au început să implementeze:
- Sisteme modulare și credite transferabile (ECTS): Studenții pot alege anumite module opționale, în funcție de interese și obiective personale.
- Posibilitatea de a-și construi traseul educațional: Alegerea unor discipline complementare sau interdisciplinare a devenit mai ușor accesibilă.
Exemplu concret: Universitatea București a introdus în facultățile de Litere și Științe Politice opțiuni pentru studii interdisciplinare, unde studenții pot alege cursuri de psihologie, jurnalism sau comunicare, adaptându-și astfel programul la propriile aspirații.
2. Adaptarea metodelor de predare și evaluare
- De la examene clasice la evaluare continuă: În multe facultăți, au apărut metode alternative de evaluare: proiecte, portofolii, prezentări orale, evaluare pe parcursul semestrului.
- Predare mixtă (blended learning): După 2015, multe facultăți au combinat orele față în față cu cursuri online sau resurse digitale, oferind flexibilitate în accesarea conținutului.
Exemplu concret: Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București a implementat cursuri online complementare și proiecte practice în echipă, ceea ce a permis studenților cu stiluri diferite de învățare să exceleze.
3. Impactul pandemiei COVID-19
Pandemia a accelerat flexibilitatea:
- Toate cursurile au migrat online pentru o perioadă.
- Evaluarea s-a adaptat la examene orale video, teste online sau proiecte.
- A crescut importanța autoorganizării și adaptabilității studenților.
Exemplu concret: Facultatea de Psihologie din Cluj-Napoca a trecut la seminarii online cu feedback individualizat și metode interactive care au stimulat participarea chiar și a studenților mai introvertiți.
4. Personalizarea în funcție de profilul psihologic al studenților
Universitățile moderne încep să recunoască că studenții au personalități și stiluri de învățare diverse:
- Studenți introvertiți pot beneficia de evaluări scrise și proiecte individuale.
- Studenți extrovertiți preferă dezbaterile, prezentările și activitățile de grup.
- Studenți cu joburi part-time sau familii au nevoie de flexibilitate în prezență și termene.
Exemplu concret: Unele facultăți de arte și științe sociale permit prezența hibridă și oferă termene extinse pentru lucrări, sprijinind astfel studenții cu situații personale diverse.
Impactul asupra studenților
- Reducerea stresului și creșterea motivației: Flexibilitatea permite studenților să-și personalizeze parcursul educațional, crescând satisfacția și performanța.
- Dezvoltarea competențelor transversale: Alegerea unor discipline diverse și metode variate stimulează gândirea critică, comunicarea și autonomia.
- Provocări legate de autoorganizare: Flexibilitatea solicită studenților o mai mare responsabilitate și abilități de gestionare a timpului, aspecte ce pot fi dificil de gestionat pentru unii.
Concluzie
Sistemul universitar românesc și multe universități internaționale au evoluat de la rigiditate spre un model flexibil, adaptat nevoilor actuale. Această flexibilitate, introdusă gradual prin reforme, digitalizare și schimbarea paradigmelor pedagogice, răspunde diversității studenților și pregătește absolvenți mai bine pentru provocările profesionale și personale.
Echilibrul optim între structura clară și libertatea de alegere rămâne o provocare, dar și o oportunitate de a crea un mediu educațional incluziv, dinamic și eficient.
Ghid practic: Flexibilitatea în învățământul universitar din România și adaptarea la personalitatea studenților
1. Exemple din universitățile românești
Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca)
- Modularizarea programelor — studenții pot alege mai multe discipline opționale din afara specializării lor principale.
- Predare hibridă — în ultimii ani, s-au integrat cursuri online și materiale digitale, mai ales după pandemie.
- Consiliere psihologică — cabinetul universitar oferă suport pentru stres, anxietate, dar și orientare profesională.
Universitatea Politehnica din București
- Flexibilitatea în alegerea temelor de proiect și posibilitatea de colaborare cu companii private pentru stagii și proiecte aplicate.
- Evaluare mixtă — examene scrise combinate cu proiecte și prezentări orale.
- Inițiative de mentoring pentru studenții în dificultate.
Universitatea din București
- Programe interdisciplinare — studenții pot combina facultăți diferite (ex. Drept + Științe Politice).
- Sesiuni de feedback constant — profesorii sunt încurajați să ofere evaluări formative pe parcursul semestrului.
- Acces facil la platforme online cu materiale suplimentare.
2. Recomandări pentru studenți, în funcție de tipul lor de personalitate
| Tip personalitate (Big Five) | Recomandări de adaptare la flexibilitate | Exemple de strategii |
|---|---|---|
| Deschidere | Caută cursuri și proiecte interdisciplinare, explorează teme noi | Participă la conferințe, grupuri de studiu diverse |
| Conștiinciozitate | Stabilește un program clar de studiu, folosește agende și liste de sarcini | Folosește tehnici Pomodoro, planifică sesiuni regulate de învățare |
| Extraversiune | Implică-te în grupuri de studiu și dezbateri, cere feedback oral | Participă la prezentări și workshop-uri, organizează sesiuni de discuții |
| Agreeabilitate | Colaborează în proiecte de echipă, caută sprijin și feedback | Implică-te în activități extracurriculare, ajută colegii |
| Nevroticism | Alege metode de învățare cu feedback frecvent și suport psihologic | Folosește sesiuni de relaxare, discută cu consilieri educaționali |
3. Sfaturi pentru cadrele didactice
- Integrarea metodelor variate de predare și evaluare (online, proiecte, prezentări).
- Încurajarea dialogului cu studenții pentru a înțelege nevoile lor specifice.
- Oferirea de feedback constructiv și frecvent.
- Sprijinirea dezvoltării competențelor de autoorganizare ale studenților.
Referințe bibliografice
- European Commission/EACEA/Eurydice. (2021).The European Higher Education Area in 2020: Bologna Process Implementation Report.
- Document oficial care analizează implementarea procesului Bologna în Europa, inclusiv introducerea sistemului modular, creditele ECTS și flexibilitatea curriculară.
- Disponibil la: https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/european-higher-education-area-2020-bologna-process-implementation-report_en
- European University Association (EUA). (2020).Digital Learning and Teaching in European Universities: Trends and Challenges.
- Raport despre extinderea metodei blended learning și digitalizarea educației universitare. Include date despre adaptările învățământului superior, inclusiv în România.
- Accesibil la: https://eua.eu/resources/publications/941:digital-learning-and-teaching-in-european-universities.html
- Popescu, C., & Bălan, C. (2018). „Flexibilitatea curriculei universitare și impactul asupra motivației studenților”, Revista Română de Educație, 45(3), 215-230.
- Studiu realizat în universități românești care analizează tranziția de la programe rigide la sisteme flexibile și efectele asupra motivației și performanței studenților.
- [Link accesibil prin baza de date academice locale]
- Marinescu, V. (2022). „Impactul pandemiei COVID-19 asupra învățământului universitar din România: digitalizare și flexibilitate”, Journal of Educational Sciences, 34(1), 50-67.
- Analiză a modului în care pandemia a accelerat adoptarea metodelor flexibile de predare și evaluare. Include exemple din universități românești.
- Voicu, M., & Dumitrescu, L. (2019). „Personalizarea învățării și adaptarea la stilurile de învățare ale studenților în mediul universitar”, Educație și Societate, 12(2), 89-102.
- Discută despre necesitatea adaptării procesului educațional la diversitatea psihologică a studenților și strategiile aplicate în universitățile moderne.
- OECD. (2020).Education at a Glance 2020: OECD Indicators.
- Include date comparative despre flexibilitatea învățământului superior la nivel global și impactul acesteia asupra accesului și succesului studenților.
- Disponibil la: https://www.oecd.org/education/education-at-a-glance/
- Bologna Process Implementation Report 2015 – Romanian National Context
- Raport specific privind implementarea procesului Bologna în România, cu accent pe flexibilizarea programelor și adoptarea sistemului ECTS.
- Disponibil pe site-ul Ministerului Educației din România.
Gânduri răzlețe despre idei, oameni și lumea în schimbare 
Lasă un comentariu