Articol 1 din seria „Educația spirituală în școală – de la teorie la practică”

Am întâlnit mulți profesori care își încep orele cu agitația elevilor încă prezentă în aer, cu telefoanele în buzunar și mintea deja plecată în altă parte. Poate ți s-a întâmplat și ție, ca dascăl sau părinte, să te întrebi: „Cum îi pot ajuta să fie aici, acum, să fie prezenți cu tot sufletul în ceea ce fac?”

Răspunsul pe care l-am tot descoperit în ultimii ani se numește mindfulness – un cuvânt poate prea modern pentru cât de simplu este, în esență: a fi conștient de ceea ce trăiești, fără să judeci, fără să fugi.

🧠 De ce mindfulness în școală?

Într-o lume în care ritmul e alert, iar copiii trăiesc sub presiunea performanței, mindfulness-ul devine o „pauză cu sens”. Un timp scurt în care respiri, te uiți în tine și spui: Sunt aici. Și asta nu e puțin lucru.

Practica mindfulness-ului are un temei științific solid: neuroștiințele, psihologia dezvoltării și educația socio-emoțională ne arată că exercițiile de conștientizare îmbunătățesc concentrarea, reduc stresul și aduc mai mult echilibru emoțional în viața elevilor (Zelazo & Lyons, 2012).

🌟 Ce câștigă copiii?

• Atenție crescută – pot rămâne concentrați mai mult timp la sarcini.
• Emoții mai bine reglate – învață să recunoască furia, frica sau tristețea fără să le lase să-i domine.
• Mai puțin stres – studiile arată o reducere semnificativă a simptomelor de anxietate.
• Empatie și conexiune – relațiile între colegi devin mai armonioase, iar conflictele scad.

⛔ Dar ce ne oprește?

Poate te întrebi: dacă e așa benefic, de ce nu vedem mindfulness-ul în mai multe școli? Ei bine, există câteva obstacole pe care nu putem să le ignorăm:

1. Lipsa formării profesorilor

Majoritatea cadrelor didactice nu sunt formate pentru a ghida astfel de exerciții. Mulți sunt curioși, dar nu știu de unde să înceapă. Un profesor nepregătit riscă să transforme mindfulness-ul într-un simplu exercițiu de relaxare superficială.

2. Confuzia cu religia

Unii părinți sau directori cred că mindfulness-ul e o formă mascată de meditație religioasă. Adevărul e că această practică a fost adaptată laic, pentru toate mediile culturale, fără legătură cu dogme.

3. Lipsa timpului

Curriculumul e încărcat, orele sunt scurte. Dar chiar și 5 minute de respirație conștientă, la începutul sau finalul lecției, pot avea un efect neașteptat de profund.

🌍 Lecții din lume – și de la noi

🇮🇹 Italia

La Bologna, în școli publice, copiii încep ziua cu „minutul de respirație”, ghidați de învățători. Este un timp de centrare, iar profesorii spun că liniștea care urmează e „mai valoroasă decât orice exercițiu de disciplină”.

🇺🇸 SUA

Programul MindUP, dezvoltat de Goldie Hawn, este aplicat în peste 100 de școli americane. Sesiunile de mindfulness, combinate cu neuroștiință explicată pe înțelesul copiilor, au îmbunătățit comportamentul, notele și încrederea în sine.

🇷🇴 România

La școala „Step by Step” din București, învățătorii folosesc „pauza de respirație” de 2-3 minute. Un cadru didactic mi-a spus: „În acele momente, nu doar copiii respiră altfel. Și noi, adulții, ne reamintim să fim aici, să nu alergăm doar după obiective.”

🎒 Cum începem?

Nu trebuie să ne imaginăm un program revoluționar, ci doar câțiva pași simpli:

• 📘 Formare minimă pentru profesori – există cursuri gratuite online (recomand Headspace for Educators).
• ⏰ Rutină zilnică scurtă – 3 minute de liniște după pauză pot schimba tonul întregii ore.
• 💌 Implicarea părinților – o scrisoare de informare sau un atelier de 30 de minute poate reduce temerile.
• 🌱 Spații de liniște în școală – un colț cu saltea, perne, o carte de colorat. Un loc unde copilul poate merge „să respire”.

---

✨ În loc de concluzie

Educația nu înseamnă doar cifre, note sau competențe. Înseamnă, poate mai ales, prezență, liniște și încredere în sine.

Dacă vrem ca elevii noștri să învețe cu adevărat, trebuie să îi ajutăm să se regăsească mai întâi pe ei. Iar mindfulness-ul este un început blând și promițător pentru această reconectare.

Haideți să ne reamintim împreună că nu e nevoie să faci lucruri mari – uneori e suficient să respiri conștient.

---

📚 Referințe și lecturi suplimentare:

• Kabat-Zinn, J. (2003). Mindfulness-Based Interventions in Context
• Zelazo & Lyons (2012). Mindfulness training in early childhood
• MindUP Foundation
• Proiecte educaționale: Bologna (Italia), Step by Step (România)