„Un calculator nu înțelege idei, dar înțelege semnale. Nu gândește în concepte, ci în 1 și 0.”

Atunci când vorbim despre programare, mulți se întreabă: „Cum poate un calculator să înțeleagă ce vrem de la el?” Mai ales că un calculator nu are intuiție, emoții sau raționamente proprii. Totuși, execută sarcini complexe, face calcule, ne sugerează filme sau ne răspunde la întrebări.

Ce se ascunde în spatele acestei aparente inteligențe? Răspunsul este simplu și fascinant: logica binară și algoritmii.

---

🔢 Gândirea binară – limba maternă a calculatorului

Spre deosebire de oameni, care gândesc în idei, cuvinte, imagini sau emoții, calculatoarele gândesc în biți – unități de informație care pot avea doar două valori: 0 sau 1.

Aceasta este esența logicii binare, un sistem de gândire bazat pe două stări opuse: pornit/oprit, adevărat/fals, da/nu.

De fapt, orice calculator, oricât de sofisticat, funcționează pe baza unor circuite logice care interpretează semnalele electrice ca fiind fie prezente (1), fie absente (0).

---

⚙️ De la logică binară la decizii logice

Gândirea binară nu este doar o convenție tehnologică – este modul în care calculatorul alege ce să facă. Dar aceste alegeri nu sunt libere, ci se bazează pe porți logice care respectă reguli precise, provenite din logica matematică.

De exemplu:

• AND (ȘI) – rezultatul este 1 doar dacă ambele condiții sunt 1
  1 AND 1 = 1, dar 1 AND 0 = 0
• OR (SAU) – rezultatul este 1 dacă cel puțin una dintre condiții este 1
  1 OR 0 = 1, 0 OR 0 = 0
• NOT (NU) – inversează valoarea
  NOT 1 = 0, NOT 0 = 1

Toate deciziile unui calculator, oricât de complicate, sunt combinații de astfel de operații simple, binare.

---

📌 Algoritmii: cum învață un calculator să „gândească”

Un algoritm este o succesiune de pași logici și clari pentru a rezolva o problemă.

În termeni simpli, algoritmul este ceea ce programatorul scrie pentru a indica mașinii ce să facă și în ce ordine. Calculatorul, la rândul lui, transformă acești pași într-o succesiune de operații binare și le execută, pas cu pas.

Exemplu simplu: Este un număr par?

1. Primește un număr.
2. Împarte numărul la 2.
3. Dacă restul este 0 → este par.
4. Altfel → este impar.

Tradus în cod Python:

pythonCopyEditnumar = int(input("Introdu un număr: "))
if numar % 2 == 0:
    print("Numărul este par.")
else:
    print("Numărul este impar.")

Tradus în gândire binară, operația % 2 == 0 se transformă într-o succesiune de calcule și comparații pe biți – în care 0 și 1 decid calea logică de urmat.

---

🧠 De unde vine logica binară?

Fundamentul logicii binare vine din logica matematică formalizată de George Boole în secolul al XIX-lea. El a demonstrat că orice raționament logic poate fi exprimat printr-un sistem de operații binare.

Această descoperire a părut, inițial, o curiozitate academică. Dar odată cu apariția circuitelor electrice în secolul XX, s-a dovedit că booleana este perfectă pentru a controla curentul electric în circuite digitale.

Astăzi, întreaga lume digitală – de la telefoane la sateliți – funcționează pe bază de algebră booleană și porți logice.

---

🔌 Cum se conectează algoritmii cu logica binară?

Să luăm o decizie banală din viață:

„Dacă plouă și este frig, ia geaca.”

Această decizie poate fi reprezentată logic astfel:

iniCopyEditploua = 1
frig = 1
decizie = ploua AND frig

Dacă ambele sunt adevărate (1), rezultatul este 1 → ia geaca.

Într-un program de calculator, exact așa funcționează lucrurile: verificări logice binare combinate într-un algoritm.

---

📚 Un pic de istorie: algoritmii vin de departe

Cuvântul „algoritm” provine de la numele unui matematician persan din secolul al IX-lea, al-Khwarizmi. El a scris lucrări despre metode sistematice de calcul, folosind cifre indiene. În traducerea latină, numele său a devenit Algoritmi – și a dat naștere termenului pe care îl folosim azi.

Interesant e că, la acel moment, calculatoarele nu existau. Algoritmii erau folosiți pentru calcule manuale. Doar că, odată cu apariția mașinilor capabile să execute instrucțiuni, algoritmii au devenit limbajul gândirii mașinilor.

---

🎯 De ce e important să înțelegi logica binară?

Pentru că ea este coloana vertebrală a lumii digitale.

• Când vezi o imagine pe ecran → este o combinație de pixeli reprezentați prin biți.
• Când scrii un mesaj → fiecare literă este codificată în binar (ASCII, UTF-8).
• Când folosești o aplicație → funcționează printr-o succesiune de comenzi binare interpretate de procesor.

Tot ce pare „inteligent” într-un calculator este, de fapt, o orchestrare inteligentă de alegeri binare și algoritmi bine gândiți.

---

🧠 Programatorul – traducătorul între oameni și mașini

Rolul programatorului este să gândească logic, dar și să traducă gândirea umană în pași algoritmici, ușor de executat în binar.

Programatorul nu doar scrie cod. El:

• Analizează probleme.
• Le descompune în pași clari.
• Construiește reguli logice coerente.
• Le exprimă în limbaje pe care calculatorul le poate converti în biți.

Un programator bun este, în esență, un arhitect al logicii.

---

🔮 Ce urmează?

Acum că am văzut cum logica binară și algoritmii lucrează împreună pentru a face un calculator „să gândească”, în următoarele articole vom explora:

• Ce este „inteligența artificială” și cum diferă ea de algoritmii clasici?
• Poate logica binară să decidă ce este moral sau etic?
• Ce se întâmplă când un algoritm binar produce rezultate discriminatorii?
• Cum ne afectează zilnic algoritmii de recomandare de pe rețelele sociale?

---

🧩 Concluzie

Un calculator nu înțelege idei sau emoții. Dar înțelege perfect două lucruri: 0 și 1. Dacă știm să construim drumuri între aceste două stări – prin logică și algoritmi – putem crea orice: de la o aplicație care ne amintește să bem apă, la un robot care operează pe cord deschis.

În lumea digitală, gândirea clară și binară este putere.

Surse:

1. Logica binară și algebră booleană
   • George Boole, An Investigation of the Laws of Thought (1854) — lucrarea clasică fondatoare a algebrei booleene, disponibilă și online aici
   • „Boolean algebra” — Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Boolean_algebra
   • David A. Patterson & John L. Hennessy, Computer Organization and Design, Morgan Kaufmann, 2013 — capitolele despre circuite logice și reprezentarea numerică în calculatoare
2. Circuite digitale și porți logice
   • Digital Design and Computer Architecture de David Money Harris și Sarah L. Harris — carte de referință modernă pentru arhitectura calculatoarelor și circuite digitale
   • „Logic gate” — Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Logic_gate
3. Algoritmi și programare
   • Thomas H. Cormen et al., Introduction to Algorithms, MIT Press — carte clasică pentru înțelegerea algoritmilor
   • Python Programming Language — documentația oficială: https://docs.python.org/3/tutorial/
   • „Algorithm” — Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Algorithm
4. Istoria algoritmilor și a informaticii
   • Al-Khwarizmi și originea termenului algoritm — articol istoric https://plato.stanford.edu/entries/al-khwarizmi/
   • „History of computing hardware” — Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_computing_hardware
5. Relația dintre hardware și software
   • Andrew S. Tanenbaum, Structured Computer Organization — explică modul în care instrucțiunile de cod se traduc în operații la nivel hardware
   • „How Computers Work” — articol explicativ pentru nivel începător: https://computer.howstuffworks.com/computer-hardware-channel.htm
6. Inteligența artificială și algoritmii de recomandare (pentru partea de viitor)
   • Stuart Russell și Peter Norvig, Artificial Intelligence: A Modern Approach — standardul în AI
   • Articol explicativ despre algoritmii de recomandare pe site-ul Towards Data Science: https://towardsdatascience.com/recommender-systems-101-1d2a0f255b2a