Moartea recentă a unei ursoaice cunoscute de pe Transfăgărășan – devenită simbol al unei relații fragile între om și natură – a readus în atenția publică problema gravă a gestionării urșilor în România. A fost împușcată pentru că și-a apărat puii. Pentru că un turist, lipsit de cunoștințe, s-a apropiat prea mult.
Nu este un caz izolat. Este simptomul unui sistem care nu funcționează.
Dar soluții există. Le putem învăța din alte locuri.
📌 Problema: lipsa unei politici coerente de coabitare
România are o populație mare de urși – estimată între 6.000 și 7.500 de exemplare, în creștere în ultimii ani. În teorie, este un motiv de mândrie. În practică, este o provocare administrativă, educațională și ecologică.
În lipsa unor politici de prevenție, conflictele între oameni și urși s-au înmulțit.
Tot mai des citim titluri precum „Urs agresiv împușcat”, „Atac la marginea localității”, „Turist rănit în timp ce filma un urs”.
Dar în spatele acestor titluri, de cele mai multe ori, nu ursul e agresiv, ci omul este ignorant.
📷 Selfie-ul criminal și mitul ursului „atracție turistică”
Este momentul să recunoaștem: turiștii contribuie direct la distrugerea echilibrului natural.
De la hrănirea urșilor pentru o poză spectaculoasă, la lăsatul mâncării în parcări și lipsa totală de prudență în zonele cunoscute pentru prezența animalelor, comportamentul uman este, adesea, inconștient și distructiv.
Un simplu selfie poate duce la moartea unui animal. Iar noi, societatea, aprobăm tacit – prin nepăsare, prin lipsa sancțiunilor, printr-o lege care „eliberează” glonțul, nu educația.
🌍 Exemple de bune practici în Europa
România nu trebuie să reinventeze roata. Există modele funcționale:
🟢 Slovenia – conviețuire prin educație și tehnologie
Slovenia are o populație stabilă de urși și o tradiție în conservarea lor. Ce face diferit?
- A dezvoltat proiecte de educație publică (ex. „Life DINALP BEAR”), cu pliante, aplicații mobile și panouri în păduri.
- Monitorizează urșii cu coliere GPS și camere cu senzori.
- În caz de conflict, animalele sunt relocate, nu împușcate imediat.
- Au înființat centre de intervenție rapidă cu personal pregătit non-letal.
🟢 Italia – Proiectul Life Ursus (Trentino)
Regiunea Trentino a reintrodus urșii într-un mod controlat, cu:
- Educație în școli despre comportamentul faunei.
- Ghiduri pentru turiști, distribuite gratuit.
- Gospodării protejate cu garduri electrice cofinanțate de stat.
- Alertare rapidă prin aplicații mobile în cazul prezenței urșilor.
🟢 Croația – Prevenția în zonele turistice
Croația a impus:
- Panouri clare de avertizare în toate zonele cu risc.
- Amenzi pentru hrănirea animalelor.
- Programe de relocare a urșilor în zone nepopulate, în parteneriat cu organizații de mediu.
⚠️ Ce nu funcționează în România
- Lipsa panourilor de avertizare în zonele cu trafic turistic intens.
- Absența campaniilor de educație – niciun material clar pentru turiști despre ce să NU faci când vezi un urs.
- Reacția violentă ca primă opțiune, în locul capturării și relocării.
- Gestionarea de gunoaie defectuoasă – un magnet pentru urși în apropierea localităților.
- Lipsa de acțiune din partea autorităților, care adesea pasează vina între instituții.
✍️ Ce putem face? Propuneri concrete
- Schimbarea legislației:
– Definirea mai clară a situațiilor în care un urs poate fi ucis.
– Obligația relocării ca primă măsură. - Educația turiștilor și localnicilor:
– Panouri informative în toate zonele montane.
– Ghiduri turistice care să includă reguli clare despre fauna locală.
– Campanii media în sezonul estival. - Echipamente și intervenții specializate:
– Fonduri pentru garduri electrice, containere anti-urs în sate.
– Echipamente de tranchilizare disponibile 24/7.
– Centre județene pentru relocare. - Parteneriat cu ONG-uri și comunități locale
– Implicarea celor care cunosc terenul și animalele.
– Promovarea ecoturismului responsabil.
🌿 Concluzie: Respectul nu e o alegere, e o urgență
Urșii nu sunt vinovați că există.
Nu sunt atracții, nu sunt mascote, nu sunt pericole programate. Sunt animale sălbatice, cu teritorii, instincte și drepturi.
Noi, oamenii, trebuie să învățăm să trăim cu natura, nu împotriva ei.
Este timpul să încetăm să tragem în ea – și să începem să gândim.
Tu ce ai face dacă ai vedea un urs cu pui pe marginea drumului?
Comentariile tale pot fi parte din soluție.
📚 Surse și resurse utile pentru autorități și ONG-uri
📌 Surse de informare și cercetare:
- IUCN Guidelines for Bear-Human Conflict Management
– Publicate de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), aceste ghiduri oferă soluții practice pentru reducerea conflictelor cu urșii.
🔗 https://www.iucn.org/resources/publication - Carnivore Damage Prevention News (CDPN)
– Buletin internațional care documentează metode non-letale de prevenire a conflictelor cu carnivore mari.
🔗 https://lciepub.nina.no/ - Proiectul LIFE EuroLargeCarnivores
– Inițiativă europeană care promovează coexistența cu carnivorele mari prin educație, tehnologie și bune practici.
🔗 https://www.eurolargecarnivores.eu/ - Proiectul LIFE DINALP BEAR (Slovenia)
– Model european de succes în gestionarea populației de urși bruni și reducerea conflictelor om-faună.
🔗 https://dinalpbear.eu/
🛠️ Resurse utile pentru autorități locale și ONG-uri:
🔧 Instrumente și ghiduri practice:
- Manual pentru prevenirea conflictelor cu urșii (WWF România)
– Include soluții de garduri electrice, gestionarea gunoiului și reguli pentru populație.
🐾 Disponibil pe wwf.ro - Aplicația mobilă BearSmart
– Utilizată în SUA și Canada, poate fi adaptată și în România pentru alertare, educație și raportare de incidente.
📲 https://bearsmart.com/ - Panouri educative pentru trasee turistice
– Ghid de design + conținut recomandat (disponibil pe site-ul International Bear Association).
🔗 https://www.bearbiology.org/
🤝 Parteneriate internaționale disponibile:
- Platforma Large Carnivore Initiative for Europe (LCIE)
– Permite autorităților române să colaboreze cu experți internaționali în conservare și politici publice.
🔗 https://www.lcie.org/ - EU Platform on Coexistence between People and Large Carnivores
– Forum european de schimb de bune practici, politici și soluții locale.
🔗 https://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/carnivores/coexistence_platform.htm
📬 Pentru inițiative locale:
- WWF România – biroul local poate oferi sprijin pentru proiecte de prevenție, educație și infrastructură
✉️ Contact: office@wwf.ro
🌍 https://www.wwf.ro - ACDB – Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (Vrancea)
– Organizație activă în conservarea urșilor și dezvoltarea de soluții locale.
🔗 https://acdb.ro/
Reguli pentru drumeții în zone cu urși
✅ Înainte de drumeție
- Mergi în grup: urșii sunt mai puțin susceptibili să se apropie de grupuri de oameni.
- Fă zgomot moderat: fluieră, cântă sau bate din palme pentru a te face auzit.
- Ține câinele în lesă: un câine liber poate atrage ursul.
- Evită alcoolul: nu porni la drum dacă ai consumat băuturi alcoolice.wwf.ro
🐾 Dacă întâlnești un urs
- Rămâi calm: nu intra în panică; urșii pot simula un atac pentru a intimida.
- Ridică-te în picioare: păstrează-ți brațele sus pentru a părea mai impunător.
- Vorbește cu ursul: pentru a-l face să te identifice drept om.
- Nu fugi: urșii pot atinge viteze de până la 50 km/h; fuga poate stimula instinctul de prădător.
- Retrage-te încet: nu te întoarce cu spatele; evită privirea directă în ochi.
- Evită să te apropii de pui: nu te pune niciodată între mamă și pui.wwf.ro
⚠️ Dacă ursul te atacă
- Așează-te ghemuit: protejează-ți capul și gâtul cu brațele.
- Rămâi nemișcat: nu riposta; urșii pot renunța dacă nu simt pericol.
Pentru mai multe informații și pentru a descărca infograficul complet, vizitează WWF-România.
Gânduri răzlețe despre idei, oameni și lumea în schimbare 
Lasă un comentariu