„Există în orașul tău un spațiu dedicat adolescenților, în care să se simtă bineveniți? Nu o sală de jocuri, nu o farmacie, nu un bar. Un loc al lor?” – o întrebare simplă, dar apăsătoare, lansată recent într-un articol de pe platforma Republica ( Ce-am învățat de la copiii noștri în două zile la ”Beach, Please!”) Răspunsul, din păcate, este adesea „nu”.

În cele mai multe orașe din România, adolescenții par tolerați, dar nu integrați. Lipsesc locurile unde ei pot explora, crea, greși și crește fără presiune și fără judecăți. Și totuși, dincolo de acest peisaj general, există inițiative care reușesc să schimbe fața realității adolescentine în România – și merită cunoscute, replicate și susținute.

---

Inițiative care dau tonul

1. Ideo Ideis – Festivalul Național de Teatru Tânăr

Început în Alexandria în 2006, festivalul a oferit o alternativă culturală într-un oraș fără teatru. Astăzi, Ideo Ideis este una dintre cele mai puternice platforme de expresie artistică pentru adolescenți din țară. Tineri din toată România vin aici nu doar să joace teatru, ci să-și descopere vocea, să participe la ateliere și să simtă că aparțin unei comunități care îi ia în serios.
👉 https://www.ideoideis.ro

2. Super – Festivalul de filme făcute de adolescenți

Un spațiu de exprimare artistică prin cinema, Super a debutat în 2013 și s-a dezvoltat într-o rețea de tineri regizori, scenariști și curatori. Aici nu e nevoie de diplome, ci de pasiune și curaj. Festivalul promovează filme scurte realizate de liceeni, discuții, ateliere și tabere de creație.
👉 https://www.superfestival.ro.

Academia de Teatru și Film din Moinești oferă un cadru sigur pentru dezvoltarea emoțională a adolescenților prin artă, adresându-se în special celor din orașele mici.

3. Naționala de educație nonformală

Un program care implică anual mii de tineri și lucrători de tineret din toată țara în activități de învățare alternativă: ateliere de leadership, antreprenoriat, ecologie și cetățenie activă. Evenimentul este coordonat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
👉 https://nonformalii.ro

4. Olimpiadele sportive și culturale ale elevilor

Chiar dacă nu sunt în mod direct „spații” dedicate adolescenților, aceste competiții oferă un cadru de afirmare și recunoaștere. De la Olimpiada Națională de Robotică la Olimpiadele de arte plastice, chimie sau sport, aceste inițiative rămân puncte de sprijin esențiale pentru tineri.

5. Youth Hubs și inițiative locale

În câteva orașe, încep să apară „Youth Hubs” – spații urbane moderne, flexibile, în care adolescenții pot învăța, colabora, organiza evenimente. Primul hub de acest fel a fost deschis la Cluj, prin sprijinul Consiliului Local și al ONG-urilor, și este urmat de inițiative similare în Iași, Timișoara și Brașov.

BCR și Asociația DEIS inaugurează ZBOR – un spațiu de explorare dedicat tinerilor – 24News

---

Hub-ul ZBOR din Baia Mare
Un spațiu modern și creativ destinat tinerilor, unde aceștia pot învăța, colabora și participa la activități educaționale.

De ce nu sunt mai multe astfel de locuri?

Răspunsul ține de lipsa unei strategii coerente pentru adolescenți în politicile publice locale. Spațiile pentru tineri nu aduc voturi rapide și nu generează venituri imediate. Adesea, administrațiile locale consideră că liceele și mall-urile „sunt suficiente”.

Dar adolescența nu este doar despre școală sau cumpărături. Este despre căutare, explorare, apartenență. Și mai ales, despre un spațiu în care să fii văzut fără a fi suspectat, ghidat fără a fi constrâns.

---

Ce putem face?

Pentru a completa acest tablou, am realizat și un ghid vizual simplu:

---

Concluzie: Orașele noastre pot deveni locuri pentru adolescenți

Tinerii nu au nevoie doar de spații fizice, ci și de recunoaștere simbolică – că vocea lor contează, că pot construi, că aparțin orașului. Întrebarea „unde e locul adolescenților?” nu e una retorică – ci un semnal de alarmă și un apel la acțiune.

Există deja semne de speranță. Ce trebuie să facem este să învățăm din ele, să le ducem mai departe și să nu așteptăm ca schimbarea să vină doar de sus.