Introducere

Blocajele psihice sunt obstacole interne care împiedică gândirea clară, exprimarea emoțională sau comportamentul adaptativ. Ele se pot fi ecouri ale unor traume din copilărie, pattern-uri de gândire negative, tensiuni corporale sau dificultăți relaționale. Chiar dacă oamenii urmează terapii diferite, unele blocaje persistă. Aceasta se întâmplă pentru că ele sunt complexe și au cauze multiple.

---

Cum văd diferitele terapii blocajele psihice și exemple

1. Psihanaliza / psihoterapia psihodinamică
   Blocajele apar din conflicte inconștiente și traume din copilărie.
   Exemple:

• Un adult care nu reușește să-și construiască relații apropiate din cauza abandonului parental.
• O persoană care simte vinovăție excesivă pentru greșeli minore, reflectând conflicte interne din copilărie.
• Frica de succes sau de eșec legată de experiențe de respingere timpurie.
  Abordare: Analiza viselor, amintirilor reprimate și transferului; aducerea conflictelor în conștient pentru integrare.

---

2. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
   Blocajele sunt pattern-uri disfuncționale de gândire și comportament.
   Exemple:

• Gândirea automată „Nu sunt suficient de bun” care blochează inițiativa profesională.
• Frica de a vorbi în public, susținută de scenarii catastrofice imaginare.
• Evitarea situațiilor sociale din cauza credinței că ceilalți îi vor judeca negativ.
  Abordare: Identificarea și restructurarea gândurilor negative; exerciții practice și expunere graduală.

---

3. Terapia umanistă (centrată pe persoană, gestalt)
   Blocajele provin din lipsa congruenței între sinele autentic și exprimarea emoțională.
   Exemple:

• O persoană care simte furie, dar o reprima constant pentru a fi „politicos”.
• Lipsa capacității de a spune „nu”, chiar și în situații de suprasolicitare.
• Sentimentul de gol interior sau lipsa de sens în activități cotidiene.
  Abordare: Cadru empatic și nejudicativ; încurajarea exprimării autentice și exerciții de conștientizare în prezent.

---

4. Terapia existențială
   Blocajele apar din frica de libertate, responsabilitate și lipsa sensului personal.
   Exemple:

• Frica de a lua decizii importante, chiar și în situații simple.
• Evitarea carierei dorite pentru a nu-și asuma responsabilitatea propriilor alegeri.
• Crize existențiale în care viața pare lipsită de scop sau direcție.
  Abordare: Conștientizarea libertății și responsabilității; acceptarea anxietății; găsirea unui sens personal.

---

5. Terapia somatică / corporală
   Blocajele sunt stocate în corp, prin tensiuni musculare sau traume nerezolvate.
   Exemple:

• Tensiuni cronice în umeri și gât cauzate de stres emoțional constant.
• Respirație superficială și senzația de sufocare în situații stresante.
• Blocaje emoționale care se manifestă prin dureri abdominale sau migrene.
  Abordare: Tehnici de relaxare, respirație, mișcare și masaj psihoterapeutic; eliberarea tensiunii corporale.

---

6. Terapia sistemică / de familie
   Blocajele apar în relații și pattern-uri familiale disfuncționale.
   Exemple:

• O persoană care repetă tipare de conflict cu partenerii, similar celor din familie.
• Dificultăți de comunicare cu părinții sau frații care mențin resentimente.
• Sentimentul de vinovăție sau responsabilitate exagerată pentru problemele membrilor familiei.
  Abordare: Identificarea și modificarea pattern-urilor relaționale; stabilirea granițelor sănătoase.

---

7. Terapia Yageriană
   Blocajele provin din traume subconștiente care influențează comportamentele și percepțiile.
   Exemple:

• Teama inexplicabilă de eșec, cauzată de amintiri reprimate din copilărie.
• Blocaje în relații apropiate, fără cauză evidentă la nivel conștient.
• Emoții intense și recurente, aparent disproporționate față de situația prezentă.
  Abordare: Comunicare directă cu subconștientul, reprogramarea amintirilor negative și integrarea experiențelor.

---

De ce unii pacienți nu scapă de blocaje

• Complexitatea blocajelor: De multe ori au cauze multiple: traume, pattern-uri cognitive, tensiuni corporale și dinamici relaționale.
• Rezistență inconștientă: Subconștientul poate menține blocajele ca mecanism de protecție.
• Alegerea terapiei nepotrivite: Unele metode nu se potrivesc tipului de blocaj.
• Durata insuficientă a terapiei: Blocajele profunde necesită timp și consecvență.
• Factori externi: Mediul, relațiile și presiunile sociale pot menține blocajele.
• Lipsa integrării experienței: Identificarea blocajului nu este suficientă dacă emoțiile și experiențele nu sunt procesate complet.

Încheiere

---

Blocajele psihice sunt complexe și multifactoriale, iar succesul terapiei depinde de tipul blocajului, metoda aleasă și implicarea pacientului. Uneori, o abordare integrativă, care combină terapii cognitive, emoționale, corporale și relaționale, poate fi cea mai eficientă. Înțelegerea cauzelor, conștientizarea emoțiilor și integrarea experiențelor sunt pași esențiali pentru depășirea blocajelor și atingerea unei stări de echilibru și armonie personală.