Numărul tot mai mare de cazuri de pneumonie raportate în sezonul recent readuce în atenție o afecțiune frecvent subestimată, dar cu potențial sever. De la complicațiile post-gripale, până la vulnerabilitatea crescută a populației îmbătrânite, pneumonia rămâne una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate. Iată o analiză completă a cauzelor, mecanismelor, simptomelor și măsurilor de prevenție.


Pneumonia — o afecțiune gravă, adesea înțeleasă greșit

Pneumonia este o inflamație a plămânilor, în special a alveolelor, care se pot umple cu lichid, puroi sau sânge. Acest proces împiedică oxigenul să treacă în sânge, afectând funcționarea normală a organelor. Boala este adesea percepută ca fiind singulară, însă în realitate este un termen-umbrelă care acoperă multiple cauze și manifestări.

Există pneumonii bacteriene, virale, fungice, pneumonii prin aspirație și forme provocate de factori non-infecțioși. Severitatea variază enorm, de la cazuri ușoare tratabile acasă până la infecții ce necesită spitalizare și terapie intensivă.


De ce cresc cazurile? Legătura dintre gripă și pneumonie

Specialiștii avertizează de ani buni că gripa și pneumonia sunt strâns legate. Virusul gripal afectează mucoasa căilor respiratorii și cilii — structuri care curăță plămânii de bacterii și particule dăunătoare. Atunci când acești cili sunt deteriorați, bacteriile pătrund mai ușor în alveole, ducând la pneumonie secundară.

Statisticile recente arată că în 2024, în Anglia și Țara Galilor, peste 23.000 de decese au avut drept cauză principală gripa și pneumonia, grupate în aceeași categorie. Fenomenul este accentuat în perioadele în care circulă tulpini agresive de virusuri respiratorii sau valuri de „gripă mutantă”.


Cine este cel mai expus riscului

Deși pneumonia poate afecta persoane de orice vârstă, anumite grupuri sunt considerabil mai vulnerabile:

  • Vârstnicii, datorită imunității reduse și bolilor cronice asociate.
  • Persoanele sedentare, fumătoare sau cu exces de greutate.
  • Pacienții cu boli cronice precum BPOC, insuficiență cardiacă, diabet, boli renale sau hepatice.
  • Imunocompromișii — pacienți oncologici, persoane cu HIV, pacienți aflați sub tratament imunosupresor.
  • Cei care au trecut recent printr-o gripă, risc crescut pentru complicații bacteriene.
  • Persoanele intubate sau spitalizate pe termen lung.

Pe lângă cauzele infecțioase, pneumonia poate apărea și în situații non-infecțioase, cum ar fi după un episod de aproape-înec, atunci când lichidele ajung în plămâni, sau după inhalarea accidentală a conținutului gastric (vărsături). De asemenea, poate fi declanșată de expunerea la anumite ciuperci microscopice care provoacă infecții oportuniste, mai ales la persoanele cu imunitate scăzută.


Cum se manifestă pneumonia

Simptomele pot varia în intensitate, însă semnele frecvente includ:

  • tuse persistentă (uscată sau cu spută),
  • febră, frisoane, stare generală alterată,
  • respirație dificilă sau accelerată,
  • dureri toracice la respirație,
  • confuzie (mai ales la vârstnici),
  • oboseală extremă și incapacitatea de a inspira profund.

În forme severe, pneumonia poate provoca sepsis — o infecție a sângelui ce poate duce rapid la insuficiență multiplă de organe.


Diagnostic și tratament

Diagnosticul include examinare clinică, radiografie toracică, analize de sânge, saturimetrie și, în cazuri complexe, culturi sau teste PCR.

Tratamentul depinde de cauză și de gravitate:

  • Antibiotice pentru formele bacteriene,
  • Antivirale în anumite pneumonii virale (de exemplu, cele asociate gripei),
  • Antifungice pentru infecții fungice,
  • Oxigenoterapie, hidratare, antipiretice și monitorizare.

Unele cazuri necesită spitalizare, iar formele severe pot impune ventilare mecanică.


Prevenție: cea mai eficientă armă

Prevenția rămâne esențială, iar principala protecție este vaccinarea:

  • Vaccinul antigripal — reduce riscul de complicații post-gripale.
  • Vaccinul pneumococic — recomandat vârstnicilor, copiilor mici și persoanelor cu boli cronice.

La acestea se adaugă măsuri importante:

  • igienă riguroasă,
  • evitarea fumatului,
  • activitate fizică regulată,
  • tratarea corectă a bolilor preexistente,
  • evitarea expunerii la persoane bolnave.

Ce să faci dacă suspectezi o pneumonie

Orice episod de febră persistentă, tuse severă, dificultate în respirație sau durere toracică justifică un consult medical. Diagnosticul timpuriu și tratamentul adecvat reduc considerabil riscul complicațiilor grave.


Concluzie

Pneumonia este o afecțiune mult mai complexă decât pare, iar creșterea cazurilor arată că rămâne o amenințare majoră, în special pentru persoanele vulnerabile. Înțelegerea cauzelor, a mecanismelor și a modalităților de prevenție — în special vaccinarea — reprezintă cheia pentru a reduce impactul acestei boli la nivel individual și comunitar.

Sursă de inspirație: As Leonardo DiCaprio reveals secret pneumonia battle, experts explain spike in deadly lung infection

Lasă un comentariu

Quote of the week

„And so with the sunshine and the great bursts of leaves growing on the trees, I had that familiar conviction that life was beginning over again with the summer.”

~ F. Scott Fitzgerald, The Great Gatsby