---

🔎 Problema

În perioade de presiune bugetară, România recurge aproape exclusiv la austeritate: creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli, tăieri sau înghețări de venituri.
Aceste măsuri sunt rapide, dar nu creează valoare economică. Ele redistribuie pierderi și accentuează tensiunea socială.

👉 Întrebarea corectă nu este „ce mai tăiem?”, ci „unde pierdem bani și cum îi putem păstra în economie?”

---

💸 Diagnosticul-cheie

Românii cheltuiesc anual miliarde de euro pe vacanțe de litoral în afara țării, în special în Grecia, Bulgaria și Turcia.

Acești bani:

• sunt câștigați în România,
• părăsesc economia națională,
• generează TVA, locuri de muncă și investiții în alte state.

📌 România nu duce lipsă de bani, ci exportă consum.

📊 Fundamentare estimativă a impactului bugetar

Conform analizelor bazate pe date ale Băncii Naționale a României, cheltuielile românilor pentru călătorii externe depășesc 11 miliarde euro anual. Dacă se consideră prudent că 30–50% din această sumă reprezintă vacanțe de tip litoral (în special în Grecia, Bulgaria și Turcia), rezultă un volum de 3,3–5,5 miliarde euro/an cheltuiți pe litoral extern.

Reținerea în economia națională a doar 30% din această cheltuială, prin dezvoltarea unor servicii turistice interne competitive și predictibile, ar însemna 1,0–1,65 miliarde euro/an transferați către economia românească (echivalentul a 5,0–8,4 miliarde lei, la cursul mediu actual).

Aplicând un coeficient fiscal conservator de 22–34% (TVA aferent serviciilor turistice – în principal cota redusă de 11%, completată de taxe pe muncă și impozite pe profit), rezultă un impact bugetar anual estimat între 1,1 și 2,9 miliarde lei, cu un scenariu central de aproximativ 1,8–2,0 miliarde lei/an.

Acest nivel de venit bugetar este comparabil cu efectele multor măsuri de austeritate, dar este obținut fără creșteri de taxe, fără tăieri de venituri și cu efecte pozitive directe asupra ocupării forței de muncă și dezvoltării regionale.

---

🔎 Notă

Estimarea este orientativă și se bazează pe intervale prudente pentru structura cheltuielilor turistice și gradul de fiscalizare. Scopul ei nu este precizia contabilă, ci demonstrarea plauzibilității economice a unei strategii de dezvoltare ca alternativă la austeritate.

---

🌊🌊 De ce litoralul este cheia

În forma actuală, litoralul românesc funcționează intens și predictibil doar în vârful sezonului estival (iulie–august), cu un nivel redus și fragmentat de activitate economică în restul anului. Din punct de vedere al ocupării forței de muncă, al investițiilor și al serviciilor conexe, litoralul are o sezonalitate accentuată, specifică unui model turistic concentrat aproape exclusiv pe vacanța de vară.

În alte țări, litoralul este conceput și gestionat ca un ecosistem economic activ pe parcursul întregului an, prin politici publice și investiții orientate spre diversificare:

• în Turcia: turism medical, wellness, recuperare și conferințe;
• în Grecia: integrarea litoralului în viața urbană, culturală și educațională;
• în Spania: city-break-uri, economie culturală și evenimente recurente pe coastă.

Diferența nu este marea.
Diferența este politica publică și modelul de dezvoltare.

---

🛠️ Ce presupune alternativa la austeritate (pe scurt)

1. Extinderea sezonului (8–10 luni/an)
– wellness, recuperare, turism medical
– conferințe, formare profesională, evenimente publice

2. Litoral ca spațiu de viață, nu doar de vacanță
– cultură, gastronomie, evenimente recurente
– Constanța ca oraș costier activ tot anul

3. Stabilitate și profesionalizare
– locuri de muncă mai bine plătite și mai predictibile
– fiscalizare mai bună, mai puțină economie informală

👉 Rezultat: bază de impozitare mai largă, nu taxe mai mari.

---

⚖️ De ce este o soluție bună și pentru mediul civic

• nu pune presiune suplimentară pe cetățeni;
• nu lovește în pensionari sau salariați;
• creează dezvoltare locală, nu doar ajustări contabile;
• crește încrederea în stat și instituții.

Austeritatea fragmentează societatea.
Dezvoltarea o stabilizează.

---

📌 Concluzia de policy

Alternativa la austeritate există.
Nu este populism și nu presupune cheltuieli nesustenabile.

România poate câștiga mai mult păstrând în economie o parte din banii care pleacă anual pe alte litorale decât prin majorări de taxe și tăieri de venituri.

Litoralul românesc poate deveni:

• un motor economic regional,
• un instrument de politică fiscală indirectă,
• o demonstrație că dezvoltarea bate austeritatea.

---

📣 Pentru decidenți, ONG-uri, mediul civic și economic:
Adevărata întrebare nu este dacă ne permitem această strategie,
ci cât ne mai permitem să nu o aplicăm.

📚 Referințe-ancoră

1. Banca Națională a României
   Balanța de plăți – componenta „Travel” (rapoarte anuale și trimestriale).
   → Sursa primară pentru cheltuielile românilor în străinătate (miliarde € anual).
2. Colliers România (2024–2025)
   Travel & Tourism Market Outlook.
   → Estimări consolidate care indică peste 11 mld. euro/an cheltuieli externe.
3. Eurostat
   Tourism expenditure of households.
   → Comparații europene privind consumul turistic extern vs. intern.
4. Consiliul Fiscal
   Rapoarte anuale.
   → Documente oficiale care arată recurența ajustărilor bazate pe taxe și tăieri.
5. International Monetary Fund (2016)
   Neoliberalism: Oversold?
   → Recunoașterea explicită a costurilor sociale ale austerității.
6. Austerity: The History of a Dangerous Idea, Mark Blyth (2013)
   → Lucrare de referință despre austeritate ca strategie economică problematică.
7. OECD (2020)
   Domestic Tourism as a Driver of Inclusive Growth.
   → Argument pentru păstrarea consumului turistic în economia națională.
8. UNWTO (2019)
   Tourism and Economic Diversification.
   → Turismul ca generator de valoare adăugată și ocupare.
9. Institutul Național de Statistică
   Turismul României în cifre.
   → Confirmă sezonalitatea accentuată a litoralului românesc.
10. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
    Strategia Națională de Dezvoltare a Turismului.
    → Recunoaște oficial problema sezonalității și nevoia de diversificare.
11. World Travel & Tourism Council
    Economic Impact Reports.
    → Modele standard de impact fiscal (TVA, taxe pe muncă, multiplicatori).
12. European Commission
    VAT Rates Applied in the Member States.
    → Baza pentru calculul impactului bugetar (TVA turism).

---

🔎 Cum pot fi asociate sursele

• BNR + Colliers + Eurostat → susțin „exportul de consum”
• IMF + Blyth + Consiliul Fiscal → susțin critica austerității
• INS + MEAT + UNWTO + OECD → susțin diagnosticul litoralului
• WTTC + Comisia Europeană → susțin estimarea impactului bugetar